Timpul Soarelui la Ilişeşti

> Un ceas solar aniversar în Anul Ciprian Porumbescu, la Muzeul Vasile Chindriş

Recent Muzeul Vasile Chindriş din Ilişeşti s-a îmbogăţit cu un nou exponat. Este vorba despre un ceas solar. Deşi acesta este un exponat nou, ceasul solar este cel mai vechi instrument ştiinţific inventat şi utilizat de către om.

Primii care au utilizat ceasul solar au fost egiptenii, care, în jurul anului 5000 î.Hr. au inventat gnomonul – o tijă înfiptă vertical în pământ cu a cărei umbra determinau amiaza zilei, ziua cea mai lungă şi cea mai scurtă din an şi orele. (Să ne amintim că şi ţăranii, mai demult, când se aflau la munca câmpului determinau amiaza aşezând vertical coada unei greble sau a unei sape…)

Prin anii 2500-2000 î.Hr., egiptenii au construit gnomoane din piatră de forma unor turnuri înalte, numite obeliscuri.

Prima descriere a unui ceas solar a fost făcută în anul 300 î.Hr. de preotul babilonian Berossos.

Ceasurile solare au servit la măsurarea timpului până în sec. XVII, când Galileo Galilei şi Cristian Huygens au inventat ceasurile mecanice.

În prezent ceasurile solare nu mai sunt utilizate pentru a indica orele – deoarece ceasurile actuale (mecanice, electrice sau electronice) realizează acest lucru cu mare precizie – au doar rol ornamental şi se găsesc pe pereţii unor biserici, case particulare, instituţii, prin parcuri, planetarii şi observatoare astronomice etc. Multe ceasuri solare se află instalate la unele şcoli, iar cu ajutorul lor, la orele de geografie, se poate demonstra mişcarea neuniformă a Pământului în jurul Soarelui.

 La noi în ţară sunt inventariate în jur de 220 exemplare. In judeţul Suceava se întâlnesc 15, după cum urmează: trei în Rădăuţi (cel mai vechi, din 1865, se află în grădina zoologică), două în Suceava (unul la o casă privată vizavi de universitate şi altul în curtea Colegiului Naţional „Petru Rareş”), zece în Horodnic de Jos (unul la Şcoala Gimnazială „I.G. Sbiera” şi nouă în Parcul ceasurilor solare de la planetariu).

A mai existat unul pe o şură din Horodnic de Sus pe drumul spre pădure, vizavi de Hanul Voievozilor, dar în prezent este dat jos (nu cunoaştem cauza).

După modul de amplasare, ceasurile solare se împart în trei mari categorii:

> orizontale, la care cifrele care indică orele sunt aşezate pe un plan orizontal;

> verticale, la care cifrele care indică orele sunt aşezate pe un plan vertical – acestea, de obicei, sunt amplasate pe pereţii sudici ai clădirilor;

> ecuatoriale, la care cifrele care indică orele sunt aşezate pe un disc sau o bandă semicirculară, aflate într-un plan paralel cu planul ecuatorului terestru.

Oricare ar fi tipul de ceas solar, toate au o tijă numită în termeni de specialitate „gnomon” (paralelă cu axa Pământului şi orientată spre Steaua Polară), a cărei umbră se mişcă în timpul zilei, iar proiecţia ei ne indică ora.

Ceasul de la Ilişeşti este de tipul ecuatorial. Acesta este alcătuit dintr-o bandă semicirculară cu diametrul de 60 cm şi lăţimea de 20 cm, aşezată evident în direcţia Est-Vest, şi o altă bandă semicirculară mai îngustă, aşezată în direcţia Nord-Sud, pe care se sprijină gnomonul. La capetele acestor benzi se află nişte plăcuţe pe care sunt marcate punctele cardinale: N, S, E, V.

Pe banda ecuatorială, alături de ore, este trecut anul 2023, notaţia „Timpul Soarelui” (de obicei pe ceasurile solare, se află câte o expresie cum ar fi: Hora fugit – Timpul trece, Carpe diem – Bucură-te de ziua de azi s.a.), precum şi coordonatele comunei Ilişeşti: latitudinea 47° 30´ 31″ N şi longitudinea 26°3´2″ E .

Având în vedere că 2023 este Anul Ciprian Porumbescu, în partea de jos a gnomonului, sub plăcuţa cu punctul cardinal S, este aşezată o placă sub formă de vioară, ca un omagiu adus marelui compozitor Ciprian Porumbescu.

Ceasul este amplasat în curtea Muzeului Chindriş.

Inaugurarea a avut loc evident într-o zi cu soare şi în mod simbolic la ora 12 şi 2 minute, când Soarele a trecut la meridianul locului din Ilişeşti.

Este cunoscut că, pe teritoriul unei ţări, ora legală este dată functie de trecerea Soarelui la un anumit meridian. Pe teritoriul României, meridianul de referinţă are longitudinea de 30 grade Est (acesta trece printre oraşul Sulina şi Insula Şerpilor), iar timpul dat de acesta se numeşte TLR (Timp Legal Român).

Însă când la meridianul de 30° este ora 12, luată ca oră legală în România, la meridianul din Ilişeşti este ora 11 şi 44 minute.

Pe de altă parte, datorită mişcării neuniforme a Pământului în jurul Soarelui, uneori ceasul solar rămâne în urmă cu câteva minute, iar alteori este în avans fată de timpul legal. Această diferenţă este numită „ecuaţia timpului”.

Timpul legal este calculat în conformitate cu un Soare care s-ar mişca uniform pe bolta cerească, numit „Soare mijlociu”.

Cea mai mare rămânere în urmă (– 14,2 m) este în perioada 10 – 13 februarie, iar cel mai mare avans (+ 16,5 m) este la începutul lunii noiembrie.

De patru ori pe an – în 15 aprilie, 13 iunie, 1 septembrie şi 25 decembrie – timpul solar adevărat devine egal cu timpul solar mijlociu.

Pentru a ţine cont de diferenţele dintre timpul dat de ceasul solar şi timpul legal, pe suportul ceasului din Ilişeşti s-a aşezat un tabel numit „ecuaţia timpului”, care redă aceste diferenţe la interval de 5 zile în fiecare lună.

Adăugând sau scăzând aceste diferenţe la ora 11 şi 44 putem afla trecerea Soarelui la meridianul din Ilişeşti în TLR.

La inaugurare au participat câţiva invitaţi de ai gazdei, printre care amintim: primarul Gheorghe Dârţu, Domnica Ghiuţă, bibliotecară la Biblioteca „Simeon Florea Marian” din Ilişeşti, Dumitru Muntean, un colecţionar pasionat din comuna Stroieşti.

Activitatea s-a încheiat cu o masă rotundă însoţită de proiecţii video având ca temă ceasurile solare. În cadrul acesteia, primarul Gheorghe Dârţu a promis că va analiza posibilitatea instalării unui ceas solar în viitorul parc al comunei Ilişeşti. Să sperăm că poate se va găsi şi un sponsor (vreun fiu al satului cu dare de mână) care să sprijine această iniţiativă.

În încheiere, menţionăm că idea realizării unui ceas solar la muzeul din Ilişeşti a avut-o doamna Loredana Chindriş. Aceasta, împreună cu soţul, s-au aflat odată într-o vizită de lucru (ca între colecţionari) la Colecţia etnografică şi Planetariul din Horodnic de Jos, unde a făcut cunoştinţă cu Parcul ceasurilor solare şi a luat decizia să îmbogăţească muzeul din Ilişeşti şi cu un ceas solar.

Primăria din Ilişeşti a apreciat acest lucru şi i-a oferit pe Facebook (deoarece nu se află în localitate) un buchet de trandafiri de iarnă. Probabil că aceştia au anticipat zăpada pe care o aşteptam…

Cer senin !

DIMITRIE OLENICI