Îi înţeleg pe cei ce susţin că toţi politicienii sunt la fel, o fac din frustrare şi chiar furie. Numai că zisa aceasta, promovată zi şi noapte pe toate canalele media, nu a permis promovarea cetăţenilor oneşti şi merituoşi, de care nu am dus niciodată lipsă, iar situaţia în careCiteşte

Abia pe 8 aprilie am înţeles esenţa atacurilor deplorabile asupra procurorului general, Augustin Lazăr: se aflase din timp că dosarul Revoluţiei (e ultima dată când îi mai ortografiez numele cu majusculă!) fusese încheiat şi urma să fie predat judecătorilor pe 8 aprilie 2019 şi, ca atenţia publicului să fie distrasă,Citeşte

A fost o vreme când populiştii români au dus-o bine: minciunile lor, oricât de gogonate, găseau foarte mulţi fraieri să le creadă, iar manipularea electoratului aducea câştiguri nesperat de mari la urne. Mai ales minciunile în care mureau ei de drag pentru Rromânia şi rrromâni, pentru biserica strămoşească şi DumnezeuCiteşte

Meteahna duplicităţii mesajului politic al puterii de guvernământ nu e nouă. România devenise „celebră” pe vremea regimului Ceauşescu pentru discrepanţele vizibile de la o poştă între ceea ce scria în legi şi documente de partid şi ceea ce se întâmpla în realitate: aveam cea mai umană dintre societăţi, dar cetăţeniiCiteşte

 Latinii spuneau „Non bis in idem!” şi acest principiu (tradus aproximativ în titlu) era bine fixat în dreptul roman. În esenţă se referea la puterea lucrului judecat: nimeni nu avea dreptul să întoarcă un proces deja judecat şi să dea o altă sentinţă, prevedere valabilă şi azi în toate ţărileCiteşte

Să recunoaştem din capul locului că o asemenea abordare a noţiunilor de patrie şi popor ne lipsea. Dar, după dispariţia monarhiei, în România legitimitatea unui astfel de discurs nu poate fi transferată altui reprezentant, nici măcar şefului statului. Cu atât mai mult cu cât demnitatea de şef de stat nuCiteşte

Debut de campanie electorală. Un prim fapt îţi sare în ochi: politicieni corupţi, cu dosare şi condamnări penale, cu averi nesimţite făcute prin contracte preferenţiale cu firme şi instituţii ale statului român se declară mari susţinători ai bunăstării românilor, ai dreptăţii şi ai luptei împotriva corupţiei. Se caţără cu tupeuCiteşte

Sunt nevoit să actualizez, fără o plăcere anume, titlul de faţă, iar asta se întâmplă fiindcă „politica nimicului” a devenit între timp un fel de obsesie naţională. Mi-e tot mai clar că elitele noastre politice şi mediatice nu se pot încumeta să abandoneze nimicul politic înzorzonat cu discursuri sforăitoare, cuCiteşte

Bolile presei româneşti şi ale televiziunilor de ştiri sunt greu de vindecat, la fel cum sunt greu de vindecat bolile politicii noastre. După ce s-au lăfăit în spaţiul public din 2016 încoace, câteva marote sunt reluate şi reamplificate încercându-se schimbarea paradigmei tematice actuale. Doar vin alegerile. În consecinţă, ca săCiteşte

Regimul democratic e unul dificil şi costisitor. El presupune participarea tuturor cetăţenilor la treburile publice, o Constituţie democratică, un set destul de mare de legi, reguli şi cutume care trebuie respectate de fiecare în parte şi de toţi împreună. Se ridică totuşi o întrebare: regimul democratic este nevoit să limitezeCiteşte