Ditai oamenii politici devin copii, dar nu copii cu cărţile şi caietele în mână, nici măcar cotrobăind prin telefonul mobil ori prin tableta dată de la şcoală, ci puştani care, după ce joacă miuţa pe maidan, se încaieră şi se înjură de mama focului fără a se gândi că aCiteşte

Cazul nu e singular: primul guvern estonian s-a prezentat în 1989 în parlament pe ritm de muzică rock (Beatles), iar o mulţime de figuri guvernamentale occidentale cochetează cu rockul, un dans tineresc antrenant, plin de jovialitate, mare consumator de energie fizică. Nicăieri însă gustul şi pasiunea pentru rock nu auCiteşte

În majoritatea cărţilor de proverbe şi zicători, proştii şi prostia ocupă un loc de frunte. Am ales o arhicunoscută zicătoare pentru titlu, dar necazul începe odată cu întrebările: cine şi câţi sunt proştii? Cum îi identificăm? Şi o mărturisire de principiu: nu ştiu să mă fi considerat vreodată deştept şiCiteşte

De mai bine de trei luni, liderii, televiziunile şi influencerii USR-PLUS, PSD, AUR au lansat tot felul de bombe mediatice şi fake-news-uri apropo de congresul PNL cu speranţa şi intenţia deloc ascunse de a-l compromite, de a provoca degringoladă şi sciziune la vârful formaţiunii liberale. Situaţia devenise atât de tensionat-caraghioasăCiteşte

În PSD funcţia creează dependenţă la fel ca drogurile şi alcoolul, niciunul dintre liderii social-democraţi neputând să stea în banca lui după demisie-demitere-alungare-în-carcerare-plecare-divorţ-pierderea alegerilor… De fapt, fenomenul dependenţei a fost prezent şi la alte formaţiuni, inclusiv apolitice, poate nu cu aceeaşi intensitate, semn că sursa e societatea românească în cursCiteşte

Adevărul a devenit în ultimii ani motiv de război politic, de aceea este strict supravegheat de partide, iar pentru aflarea ori/şi ascunderea lui se duc adevărate bătălii subterane. Minciuna, dezinformarea sunt principalele cauze şi ale dispariţiei presei printate şi a agenţiilor independente de ştiri – ne-am săturat de ipocrizie şiCiteşte

În orice stat democratic, dreptatea, deciziile majore se tranşează prin vot parlamentar în urma căruia minoritatea se supune necondiţionat majorităţii, iar în caz că sunt încălcate drepturile cetăţeneşti, legile, regulile în faţa cărora toţi suntem egali, statul intervine coercitiv şi, în cazuri grave, „manu militari”. Or iată că, după maiCiteşte

Cine vrea să urmărească fapte grozave în politica românească va avea mare dezamăgire: faptele, iniţiativele… sunt cele obişnuite oricărui guvern. De aceea, ele nu atrag atenţia marelui public decât într-o mică măsură, dar presa, televiziunile trebuie să-şi vândă marfa, adică ştiri, informaţii, programe, talk show-uri… Ce e de făcut? StudiazăCiteşte

Liderilor social-democraţi le place să se laude cu „armata PSD“, cu „oastea“, „oştirea“ lor, adică mulţimea membrilor de partid răspândiţi în toată ţara, peste jumătate de milion, dublu faţă de PNL, inşi rodaţi în bătăliile politice, electorale, gata să pună umărul din nou la câştigarea alegerilor, a Puterii. E clarCiteşte

De câteva săptămâni, presa, spaţiul public au o plăcere soră cu Covid-ul de a folosi cuvântul „taliban“, numai că sensul nu prea are legătură cu realitatea: la origine, talibanii sunt studenţi la teologie, dar folosiţi cică de capitalul islamic-musulman spre a instaura un Emirat mai întâi şi apoi Marele CalifatCiteşte