Parafrazându-l pe Alexandru Vlahuţă, care se întreba în secolul clasicismului românesc „Unde ni sunt visătorii?”, nu pot să-mi ascund dezamăgirea: politica românească a celui de-al XIX-lea veac a stat sub semnul autorităţii intelectuale a unor figuri luminoase ca Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale…, stâlpiiCiteşte

 Fiecare cetăţean contribuabil vrea să ştie ce-i fac primarii şi ceilalţi aleşi, ce se întâmplă cu guvernarea şi cu patria sa, cum sunt gestionaţi banii adunaţi de stat de la populaţie. Fiecare îşi închipuie că este în atenţia aleşilor, că urmaşii îi vor trăi într-o ţară europeană, democratică, civilizată, fiindCiteşte

 Îmi aduc şi acum aminte cu ce avânt am pornit să ne punem la punct ţărişoara imediat după revoluţie, să ne-o facem a noastră, a tuturora, civilizată, primitoare, democratică şi bine văzută în lume! Cu câte speranţe ne-am dus la primele alegeri libere din Duminica Orbului în 1990! Toţi eramCiteşte

În marea lor majoritate, Constituţia şi legile unui stat reglementează relaţia dintre guvernaţi, adică cetăţenii contribuabili cu familiile lor, şi guvernanţi grupaţi în Executiv, în majoritatea parlamentară de guvernământ, inclusiv în majorităţile consiliilor locale. România nu face excepţie. Numai că, în timp ce aceste relaţii sunt bine reglementate de câtevaCiteşte

Când a început răscroirea legilor justiţiei ca Liviu Dragnea şi cei aidoma sieşi să scape de condamnări şi dosare penale, Opoziţia împreună cu experţii Grupului GRECO, ai Comisiei de la Veneţia, ai Parlamentului European, MCV, UE şi vreo 12 ambasade au atenţionat majoritatea de guvernământ şi Guvernul României asupra consecinţelorCiteşte

De vreo doi ani, actuala majoritate se plânge de discursul urii promovat cică de opoziţie şi de câţiva formatori de opinii, de jurnalişti apărători ai democraţiei şi ai bunului-simţ, dar nu a ţinut cont de criticile obiective şi nu a făcut absolut nimic pentru a reveni la normalitatea unei ţăriCiteşte

După câteva decizii ale Guvernului, ale Parlamentului şi ale Curţii Constituţionale, am înţeles că poporul român nu mai este suveran, iar în Constituţie scrie degeaba la Art. 2 – (1) că „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte,Citeşte

Se spune îndeobşte că popoarele se schimbă greu, că percep şi pricep şi mai greu sensul evenimentelor, al istoriei, că e nevoie de zeci de ani până când schimbările de mentalitate se produc, iar adevărul este că poporul român chiar aşa a fost caracterizat până acum. Numai că începând cuCiteşte

 Cu câteva luni înainte de începerea campaniei electorale prezidenţiale, apele încep cât de cât să se limpezească în politica românească, aşezând fiecare formaţiune politică acolo unde îi este locul. Era nevoie de această reaşezare deoarece una din caracteristicile partidelor româneşti este să-şi ascundă adevărata situaţie internă, să-şi neglijeze identitatea sauCiteşte

S-au auzit multe discuţii şi opinii despre „statul paralel”, dar arareori a apărut explicaţia reală că de fapt toată această invenţie mediatică ascunde altceva şi miroase de la o poştă distanţă a manipulare grosieră. Iată că încet-încet apar în spaţiul public elementele doveditoare: în timp ce jurnaliştii fideli, televiziunile deCiteşte