Festivalul Internaţional de Literatură Satirico-Umoristică „Umor fără frontiere în Ţara de Sus” şi-a petrecut cea de a 8-a ediţie sâmbătă, 7 septembrie 2019, cu participanţi din mai multe judeţe, cu salutul primarului Nicolai Baltag, bucuros de primirea oaspeţilor într-un cămin cultural, proaspăt reabilitat, arătând ca nou-nouţ, şi cu diplome pentruCiteşte

Cartea mi-a sosit ca o veste bună şi mângâietoare pentru nostalgiile dezrădăcinării proprii dinspre aşezarea de pe Valea Buzăului care-l recunoaşte drept patron spiritual pe Vasile Voiculescu. Autorul ei, Gheorghe Postelnicu, care şi-a împlinit meritoriu aspiraţiile de a-i lumina profilul literar şi biografic excepţional şi chiar de a-i călca peCiteşte

Recent a apărut la editura pariziană Verdier ultimul volum, dedicat secolului XX, din monumentala Istorie a traducerilor în limba franceză – secolele XV-XX – ITLF, iniţiată şi coordonată de profesorii Yves Chevrel şi Jean-Yves-Masson de la Universitatea Sorbona, Paris IV. Este vorba de o istorie inedită în Franţa şi unicăCiteşte

Profilul interior al călătorului din cea mai recentă carte a Mariei-Elena Cuşnir, Călătoriile – clipe de eternitate (Editura Opera Magna, 2019), se regăseşte, întreg, în tipologiile turistului şi călătorului, explorate de Ana Blandiana în Oraşe de silabe. Iată cine/ce este turistul poetei Descîntecului de ploaie: “Desigur, dar fără ca elCiteşte

Dintre „ritualurile” zilnice în vizita anuală, pe care de-a lungul timpului o făceam vara familiei Lovinescu, erau nelipsitele plimbări pe dealurile din jurul Fălticeniului. Vizita respectivă începuserăm s-o numim „Vizita la Godenholm”, după titlul frumoasei cărţi a lui Ernst Jünger, care ne fermecase şi în care ne regăseam aproape caCiteşte

Domnului Prof. univ. dr. Ilie DAN Cu părere de rău trebuie să constat un fapt ce l-am putut observa de aproape: Creangă e mult mai cunoscut şi mai popular în Transilvania şi Bucovina decât în România”, spune, la 1890, Eduard Gruber, unul dintre prietenii apropiaţi ai povestitorului (Înmormântarea lui IonCiteşte

Ploaia îţi stinge pielea Se inventează o toamnă În spatele lanului de floarea-soarelui Ţara mea are riduri O poartă copiii în bagaje Într-o canadă melancolică România nu-i acasă Sunt lacăte pe uşi  Şi-i întuneric până la lacrimă Are nevoie să-i faci respiraţie inimă la inimă Are nevoie de chirurg SăCiteşte

Sabina Fînaru în toamna anului 2010 la Librăria Scriitorilor din Suceava, împreună cu participanţi la festivalul „Labiş” (Alexandru Ovidiu Vintilă, Constantin Arcu, Mircea A. Diaconu, Paul Cernat, în dreapta, iar în stânga ei, cu Adrian Alui Gheorghe, Ioan Liviu Stoiciu, Liviu Antonesei, Liviu Papuc, Valeria Manta Tăicuţu, Leo Butnaru, NicolaeCiteşte

Constantin Călin, cel mai important scriitor din Udeşti al vremii noastre (pe care de mult timp nu l-am mai văzut la Udeşti), născut în cea mai lungă zi a anului, în miezul verii, preferă observarea, vederea contemporanilor şi a moravurilor lor „În plină lumină” (necruţătoare, am spune) – titlul celeiCiteşte

 Continuăm, în acest nou episod al rubricii, prezentarea unor sintagme pe care le-am calificat drept grele; nu greu de înţeles, ci grele de înţelesuri. Le particularizează sensurile consacrate, cu care au intrat şi s-au încetăţenit în comunicarea de factură intelectuală (fie ea politică, sociologică, lingvistică ş.a.m.d.). Război hibrid. Fără aCiteşte