Este taina prin care Dumnezeu iartă, prin duhovnic, păcatele creştinilor care se căiesc sincer şi le mărturisesc înaintea Lui. Pocăinţa, vedem din Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie, are diferite numiri în funcţie de aspectele şi implicaţiile pe care le are în viaţa creştinului. Astfel, ea a fost numită Pocăinţă, deoareceCiteşte

Luni, 1 aprilie, bucovinenii şi-au pomenit strămoşii ucişi în Masacrul de la Fântâna Albă prin două slujbe de pomenire, la Fântâna Albă şi la Mănăstirea Putna. Pe 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă au fost masacraţi circa 3.000 de români care voiau să treacă în patria mamă, după ce nordulCiteşte

„Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi. Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte: mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu pe care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească. Şi aceastăCiteşte

Cine nu a auzit de Patericul egiptean? O carte de o rară frumuseţe şi profunzime privind viaţa şi experienţele monahilor din pustiul egiptean. După anii ’90 am citit un Pateric românesc, chiar şi unul nemţean. „Bine, bine”, mi-am zis, „dar pe când un Materic românesc?”. Un Materic pe modelul celorCiteşte

Am fost solicitat de către ziarul „Crai nou” să scriu câteva rânduri despre situația eclesială din țara vecină, din Ucraina. Recunosc că m-am codit, nu din pricina faptului că nu aș avea habar despre cele ce se întâmplă acolo, ci pentru că m-am identificat imaginar cu credicioșii ortodocși locuitori aiCiteşte

 A început Postul Mare, perioadă de postire care precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 28 aprilie. Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în poporCiteşte

În Ortodoxie, o antinomie evidentă în viaţa liturgică contemporană (şi din toate timpurile) o reprezintă veridicitatea între unitatea diacronică şi actuală a cultului ortodox (pe de o parte) şi, luându-se act şi de caracterul dinamic al Tradiţiei, particularităţile specifice (naţionale, geografice, istorice, sociale) ce denotă libertate de expresie şi personalismCiteşte

Analiza diacronică şi implicit sincronică, din perspectiva istoriografiei eclesiale a marilor personalităţi ce au dat conţinut şi, deopotrivă, au aşezat pe tâmpla veşniciei Biserica Ortodoxă Română şi sora ei, Biserica Ortodoxă Ucraineană – se ajunge la motivaţia sufletească a abordării acestui subiect, prin care se realizează un binemeritat remember alCiteşte

Cred că nimeni nu se aşteaptă ca Biserica Ortodoxă Română / BOR să devină un simplu „agent electoral” la scrutinul prezidenţial din Ucraina din martie-aprilie a.c. (primul tur al alegerilor va avea loc la 31 martie, iar al doilea – la 21 aprilie). Cel puţin aşa se va percepe dacăCiteşte

Pe 12 februarie, în Sala de conferinţe a Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române din Bucureşti, a început cea de-a XXII-a ediţie a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei”. La această ediţie se vor prezenta zece comunicări ştiinţifice. Printre conferenţiari se numără: Nagy Pienaru (Institutul „Nicolae Iorga”, Bucureşti), SergiuCiteşte