În Joia Verde sunt „Paştile romilor” din Gulia

Joia din Săptămâna Luminată este temută în popor. I se mai spune şi „Joia rea”. Şi asta pentru că ar fi, potrivit credinţelor, o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine. Lumea îi mai spune şi Joia Verde, pentru că de ea depinde dezvoltarea recoltelor şi renaşterea naturii. Pe de altă parte, în lumea romilor, e zi de mare sărbătoare, fiind celebrate, cu fastul caracteristic „Paştile ţigăneşti”.

Joia Verde – Pastele Romilor

Joi 9 mai 2024, romii ursari din satul Gulia, comuna Dolhasca, au sărbătorit „Joia Verde” sau „Paştele ţiganilor”, obicei păstrat de peste 70 de ani. În prima joi după Paşte, toţi romii care se simt legaţi sufleteşte şi spiritual de Gulia se întorc în sat. Pentru ei, „Joia Verde” este prilej de distracţie, de întâlnire cu familia şi cu cei dragi care au părăsit satul cu mulţi ani în urmă. În această zi, femeile pregătesc mâncăruri alese şi poartă cele mai bune haine pentru petrecere. De pe masă nu lipsesc pasca, ouăle roşii şi cozonacul. În Bucovina, în „Joia Verde” nu se lucrează pentru ca gospodăriile să fie ferite de nenorociri.

Scurtă istorie a satului Gulia

Istoria satului Gulia a început să se scrie în anul 1825, când Mihai Sturdza Vodă a donat Mănăstirii Probota patru familii de romi, meşteşugari, pricepuţi în prelucrarea fierului, cornului şi lemnului. Numele satului vine de la gulie, legumă cultivată mai ales de călugării de la Mănăstirea Probota, situată la 4 kilometri distanţă. Pentru că de Paşte romii cântau sau munceau pentru alţii, ei nu puteau să se bucure de sărbătoare, alături de familie. Astfel, Sfatul Bătrânilor a hotărât ca romii din Gulia să petreacă Paştile, aşa cum se cuvine, alături de familie în prima joi ce urmează sărbătorii. Astfel au ajuns „ţiganii” din Gulia să serbeze „Joia Verde”, cu mâncare tradiţională şi obiceiuri specifice lor, dansuri şi cântece. Romii serbează de regulă cele mai importante momente din viaţă joia, astfel că nunţile şi botezurile ţigăneşti se fac, de obicei, în această zi, motivat de faptul că sâmbăta şi duminica au de lucru, în special lăutarii, la petrecerile românilor.

Comunitatea romilor din satul Gulia

Comunitatea romilor din satul Gulia este una dintre cele mai mari din ţară, aici trăind în jur de 1.500 de suflete. An de an însă, la sărbătoare participă din ce în ce mai puţini romi şi tot mai puţini reuşesc să se întoarcă în satul natal. Mulţi au plecat din ţară, în Italia, Spania sau în alte ţări, unde şi-au încropit mici afaceri şi duc o viaţă mai bună. Tot în această zi este obiceiul să se lege cununii în stil ţigănesc, fetele mai frumoase sunt „furate” de viitorii miri şi sunt aduse acasă spre dimineaţă. În ultimii ani, tradiţiile însă s-au cam pierdut, fustele colorate ale ţigăncilor focoase au fost înlocuite cu rochii de seară strălucitoare şi elegante, iar taraful ţigănesc a început să cânte, pe lângă muzica tradiţională de petrecere, manele. Dans şi voie bună!

Tradiţiile legate de Joia Verde

Prima zi de joi de după Paşti, adică joia din Săptămâna Luminată, este numită de bucovineni „Joia nepomenită” sau „Joia rea”. Asta pentru că, potrivit tradiţiilor locului, este „nefastă, necurată si nepomenită”. În această zi, oamenii nu trebuie să muncească, pentru a ţine departe tunetele, trăsnetele, viforul şi grindina. Unii bucovinenii respectă sărbătoarea pentru a scăpa de boală şi pentru ca pomii să aibă rod. În Joia Verde nu se spală şi, mai ales, nu se albesc rufele, pentru că vor căpăta culoarea verde. Nu se lucrează nimic pe câmp, ca să nu se acopere drumurile şi cărările cu iarbă. Cel aflat la drum nu va mai şti să se întoarcă acasă şi va rămâne pentru mult timp un pribeag. Pierderea recoltelor de pe câmpuri este un alt pericol care-i paşte pe cei care lucrează în Joia Verde. şi mai înfricoşător chiar, gospodarii care nesocotesc această zi se vor înverzi şi, spre marea lor ruşine, vor fi uşor de recunoscut de ceilalţi. Tot în Joia Verde se desfăşoară ritualuri care au rolul de a aduce ploaia asupra câmpurilor. La fel ca la „paparude”, fetele se udă cu apă ca să se deschidă cerul şi sa cadă ploaia.

În acelaşi timp însă, întotdeauna, în Joia Verde, numită şi Joia Mânioasă, începe Sfântul Ilie să împartă grindina după cât de „ascultător” a fost fiecare gospodar. „În această zi se împarte piatra cu baniţa” spune tradiţia populară. Cine munceşte în această zi sărăceşte.

„Paştile romilor”, prilej de petrecere şi voie bună

De vreo 70 de ani încoace, romii din Gulia sărbătoresc în Joia Verde. Totul a plecat de la grupul ursarilor gulieni, din care se trag mulţi dintre lăutari. Dat fiind că la sărbătorile româneşti ei erau cei care dădeau tonul petrecerii, cântându-le mesenilor şi-au inventat propria petrecere pascală, în joia din Săptămâna Luminată. În acest an, a fost petrecere mare în localitatea Gulia, organizată de Primăria Oraşului Dolhasca. Elevii coordonaţi de inimosul profesor de limba romani Neculai Constantin şi de doamna director Elena Roman, au prezentat un frumos program de dansuri tradiţionale rome ursăreşti. Însă, la origini, Sfatul Bătrânilor din Gulia a încuviinţat-o. Deşi i se spune Joia Verde acestei zile şi în tradiţia românească, acest nume vine, după obiceiul romilor, de la poiană înverzită în care se ţine petrecerea pascală, cu bucate dintre cele mai alese, cu joc şi voie bună. Este un prilej de revedere a tuturor rudelor, din ţară şi din străinătate, prezente negreşit la marele eveniment. La fel ca şi Sfintele Paşti, aceste momente fac că sărbătoarea să fie una a bucuriei şi a regăsirii celor dragi. Nimeni nu munceşte, că să se ţină la distanţă toate relele, se îmbracă haine noi, cele mai frumoase şi se petrece până-n zori.

Conservarea obiceiurilor rome

Deşi costumele tradiţionale rome au cam fost înlocuite cu haine de firmă şi rochii preţioase, încă se mai păstrează obiceiul farmecelor de legat cununii în această zi. Tot acum se fură fetele frumoase de către viitorii lor soţi. Şi, cum Sfatul Bătrânilor încă are un cuvânt de spus în comunitate, fiind vremea împăcărilor şi a curăţirii sufletului, tot acum se încearcă şi medierea unor conflicte din familii.

LUCIAN DIMITRIU

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI