Costumul popular românesc, o adevărată comoară a identităţii naţionale

Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni a fost, în după-amiaza zilei de 24 aprilie, gazda unei expoziţii aparte: „Costumul popular românesc, tezaur inestimabil de creativitate şi personalitate umană”. Atmosfera plină de tradiţie şi bucurie premergătoare sărbătorilor pascale a reunit pasionaţii de artă şi cultură, elevi şi profesori, care au dorit să descopere frumuseţea şi bogăţia costumului tradiţional românesc.

Expoziţia, organizată în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a manifestării anuale „Oameni, Locuri, Obiceiuri”, a reunit piese vestimentare şi obiecte cu caracter popular din diferite zone geografice ale ţării, adunate sau realizate cu dragoste şi pasiune de colecţionara Adriana Celsie. Cele mai multe costume expuse au fost prezentate publicului pentru prima dată. Prin cele peste 50 de costume expuse, Adriana Celsie a reuşit să pună în valoare frumuseţea şi perenitatea veşmântului tradiţional de-a lungul timpului şi să recreeze atmosfera, farmecul şi parfumul unor vremuri de altădată.

Muzeografa Maria Crăciun şi pr. prof. Constantin-Bogdan Feştilă, coordonatorul Cercului de folclor „Veşnicia s-a născut la sat”, din cadrul Colegiului „Mihai Băcescu”, au fost artizanii acestei iniţiative, care urmăreşte promovarea şi protejarea valorilor culturale naţionale prin prezentarea geniului creator al poporului român, exprimat prin costumul popular.

„Manifestarea este rodul unei colaborări frumoase cu Cercul de folclor «Veşnicia s-a născut la sat», coordonat de pr. prof. Constantin-Bogdan Feştilă. Organizarea acestor activităţi în preajma marilor sărbători creştine vine din necesitatea de a ne păstra şi de a ne apăra valorile culturale şi religioase tradiţionale. În expoziţie este prezentată cea mai frumoasă colecţie de costume populare pe care a găzduit-o muzeul nostru, costume care aparţin dnei Adriana Celsie, un pasionat colecţionar şi creator de costume populare” ne-a spus Maria Crăciun, şef birou Muzeului Apelor „Mihai Băcescu”, gazda evenimentului.

„În costumul popular se găseşte ADN-ul poporului”

Unul dintre aspectele remarcabile ale evenimentului a fost promovarea costumelor populare în rândul tinerilor. Pr. prof. Constantin-Bogdan Feştilă a subliniat importanţa conservării şi promovării tradiţiilor populare în rândul noii generaţii, evidenţiind rolul esenţial al muzeelor şi al colecţiilor particulare în păstrarea acestei moşteniri vii. Pr. Constantin-Bogdan Feştilă a reuşit să transmită dragostea pentru costumul popular în cadrul şezătorilor pe care le organizează cu elevii Colegiului „Mihai Băcescu”, creând atmosfera, farmecul şi parfumul unor vremuri de altădată prin frumuseţea şi perenitatea veşmântului tradiţional purtat de-a lungul timpului în ţara noastră.

„În costumul popular se găseşte ADN-ul poporului român cu tot ce înseamnă simbolistica creştină. Bucuria de a fi împreună astăzi, aici, ne onorează foarte mult, pentru că invitata, dna Adriana Celsie, este mai mult decât o personalitate în păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti, în special costumul popular românesc. Eu consider că este un adevărat muzeu ambulant, dacă îmi este permis să folosesc o astfel de expresie, pentru că aceste piese de colecţie circulă în zona noastră dar şi în alte judeţe şi pot fi văzute de iubitorii de costum popular.

Ne bucură şi faptul că sunt de faţă şi membrii Cercului de folclor «Veşnicia s-a născut la sat», elevi care au venit îmbrăcaţi în costume populare tocmai pentru a dobândi mai multe cunoştinţe despre acesta. Ei au adus din satele de unde provin, din satele părinţilor sau ale bunicilor costumul popular aşa cum s-au priceput, cu profesionalism sau cu o oarecare stângăcie” a precizat pr. prof. Constantin-Bogdan Feştilă.

Fiecare piesă, o filă vie din istoria şi identitatea culturală

Adriana Celsie, o colecţionară pasionată de tradiţiile româneşti, a adus în atenţia publicului o colecţie unică de costume populare autentice, fiecare piesă purtând povestea şi frumuseţea unei regiuni sau comunităţi din România. Împărtăşind pasiunea sa pentru tradiţia vestimentară românească, Adriana Celsie a explicat semnificaţia fiecărui detaliu al costumelor prezentate, oferind astfel o incursiune fascinantă în patrimoniul cultural al ţării.

„Nu sunt etnolog, am fost informatician toată viaţa; din clasa a IX-a, când am intrat la Liceul de Informatică, am lucrat doar în IT, am făcut programe, coduri şi mii de linii de programe. Această simbolistică, costumul popular şi frumuseţea lui este scrisă în codul genetic al neamului nostru. Indiferent ce faci, nu ai cum să nu iubeşti costumul popular şi tradiţia neamului.

Dragostea pentru costumul popular a venit tocmai din respect pentru creaţia vrednicilor noastre înaintaşe, creaţia bunicilor şi străbunicilor care au realizat aceste comori inestimabile. Nu putem vorbi despre costumul popular românesc fără să nu amintim de vrednicia, nobleţea, demnitatea ţăranului roman care a trăit respirând aerul simbiozei între credinţă, nădejde şi dragoste, dând viaţă unor opere de artă desăvârşite. Se poate spune că aceste costume populare reprezintă documente vii, care au dăinuit peste veacuri tocmai pentru a ne lăsa nouă mesajul unei opere de artă desăvârşite.

Etnologii, oameni care au studiat o viaţă întreagă şi au scris numeroase cărţi şi tratate despre costumul popular, spun: costumul popular românesc reprezintă enciclopedia neamului românesc, tezaur inestimabil de creativitate şi personalitate umană, pentru că fiecare costum are amprenta femeii care l-a cusut. Costumul popular este sursă inepuizabilă de inspiraţie întrucât în aceste costume populare putem descifra obiceiurile, frământările, ocupaţiile şi nu în ultimul rând universul de credinţă şi de spiritualitate ale neamului nostru românesc. Toate acestea au fost tezaurizate tocmai pentru a fi transmise generaţiilor următoare.

Piesa fundamentală a costumului popular românesc o reprezintă cămaşa tradiţională românească. O ie românească nu este doar o cămaşă pe care să o îmbrăcăm să fim frumoase. Valoarea ei este data de povestea pe care o poartă” consideră Adriana Celsie.

De la ia regală, la ia miresei

Dialogul dintre Adriana Celsie şi public a fost plin de întrebări şi răspunsuri, în care s-au descoperit tainele şi simbolurile ascunse în fiecare cusătură a costumelor populare. De la broderiile elaborate, care comunică subtil despre starea socială a purtătorului, până la culorile şi modelele specifice fiecărei regiuni, colecţia sa a transmis emoţie şi cunoaştere. Au fost prezentate elemente ale iilor regale, fiind dată ca exemplu copia realizată de Adriana Celsie după ia regală a principesei Ileana, fiica reginei Maria, o ie cu o cromatică deosebită, culori sobre, simbolurile care vin din neolitic, o ie de o eleganţă nobilă. O altă temă propusă spre dezbaterea publicului a fost a iilor româneşti prezente în Muzeul Textilelor din Canada şi Muzeul Metropolitan din New York, copiile fiind făcute de Adriana Celsie.

O altă ie care a stârnit interesul a fost cea cu mâneci lungi, purtată de doamna Tudosca, soţia voievodului Vasile Lupu, ie care se vede foarte bine şi pe portretul tezaur de la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, ctitorie a domnitorului, şi care nu se mai coase de peste 150 de ani, din momentul în care a apărut cusătura costişată (oblică) pe mâneca dreaptă. Nu au fost lipsite de interes nici iile pe care le purtau miresele, cea de la de la Poalele Ţibleşului purtată de mama ing. George Celsie în urmă cu peste 80 de ani, când a avut nunta, simbolistica celor patru anotimpuri pe ia din zona Mehedinţi şi faptul că pe această ie sunt reprezentate mai multe generaţii din familie. Apoi cămaşa de Mărgău, comună din judeţul Cluj, ia de Argeş cusută cu fir de aur, cea de la Săpânţa, care nu are foarte multe simboluri, dar cele pe care le are reprezintă întreg Universul, şi cea de mireasă din Ţara Lăpuşului, care are ca şi caracteristici faţă de cele din alte zone două păsărele, el şi ea, iar pe mijloc cuibuşorul cu puii, dorinţa tinerilor să aibă urmaşi, pui pe care îi vedem şi pe zadie, au fost elemente de costum popular pe care tot mai multe tinere prezente la vernisaj au dorit să le îmbrace.

Fiecare ie are propria ei personalitate prin femeia care a cusut-o şi prin povestea care i-a dat-o

De-a lungul întâlnirii, Adriana Celsie a împărtăşit pasiunea sa pentru tradiţia vestimentară românească şi a explicat semnificaţia fiecărui detaliu al costumelor prezentate.

„Doamnele care au cusut aceste cămăşi nu mai sunt printre noi. Au cusut ii pentru că ştiau, altele au dezvoltat un anumit model, un anumit simbol, altele l-au amplificat şi l-au transmis mai departe. Vrednicele noastre înaintaşe nu aveau studii, nu aveau lumină electrică, coseau la lumina zilei şi a lămpii, nu aveau tipare, nu aveau modele, nu exista internet şi nu erau cărţi de specialitate. Cu toate acestea ne-au lăsat aceste creaţii de o valoare inestimabilă din punct de vedere tehnic şi cromatic.

Femeilor le era drag să coase ii; bunicile noastre când coseau o ie doreau să ne lase o poveste legată de credinţa strămoşească, pentru că numai ea ne-a ţinut ca neam, ca civilizaţie în acest spaţiu european, sau să ne spună propria poveste pe ie. Pe o ie poate fi reprezentată familia, viaţa satului, oamenii importanţi ai satului, credinţa satului. Toate se regăsesc pe ie.

Noi trebuie să înnoim prin coasere iile vechi, degradate şi să le înnobilăm prin purtare. Este o obligaţie a noastră ca oameni să ducem aceste tradiţii mai departe, să le scoatem la lumină şi să nu le lăsăm furaţi de comercializare, de uniformizare. Fiecare ie are propria ei personalitate prin femeia care a cusut-o şi prin povestea care i-a dat-o. Femeia îşi cosea o ie şi pentru bătrâneţe, o făcea sobră ca să o ia la biserică. Noi, femeile, trebuie să ducem mai departe această creaţie a neamului, este o datorie” a fost îndemnul colecţionarei de ii Adriana Celsie.

Costumul popular, o adevărată enciclopedie a tradiţiilor şi credinţelor

După ce a prezentat o parte din costumele expuse ajutată de soţul său, ing. silvic George Celsie, care i-a îndemnat pe tineri să poarte costumul popular aşa cum a făcut-o şi el, inclusiv la admiterea în liceu, Adriana Celsie a răspuns întrebărilor tinerilor şi a celor prezenţi într-un dialog profesionist despre costumul popular. Nu au lipsit nici explicaţii privind elementele costumului popular îmbrăcat de o parte din tineri, motivele şi simbolistica realizată pe iile provenite din diverse sate de pe Valea Şomuzului şi Valea Moldovei.

Manifestarea „Oameni, Locuri, Obiceiuri” a fost un prilej deosebit pentru comunitatea din Fălticeni şi împrejurimi de a redescoperi şi valoriza costumele populare autentice din întreaga Românie, de a discuta despre legătura dintre modelele cusute pe ie şi modelele de pe ouăle încondeiate din Bucovina. Participanţii au avut ocazia să se conecteze mai profund cu moştenirea culturală a ţării, să descopere povestea din spatele fiecărui costum şi să aprecieze rafinamentul şi ingeniozitatea creatorilor lor.

Costumul popular românesc nu este doar o piesă vestimentară, ci o adevărată enciclopedie a tradiţiilor şi credinţelor poporului român. În fiecare cusătură, în fiecare broderie, se regăseşte ADN-ul poporului, transmiţând din generaţie în generaţie povestea şi spiritul unei întregi civilizaţii.