Am plecat din Suceava cu sentimentul unei victorii: călătoream cu o cursă Suceava-Cernăuţi, cursă regulată, suceveană, prima după nu ştiu câţi ani, câte decenii, înfiinţată aici, în sudul Bucovinei. O cursă de ora 6,00, atât de dorită şi de invitaţii, participanţii la diferite manifestări, dar şi de turişti, şi deCiteşte

Ajungând la vârsta când mă troienesc amintirile, ca martoră a unor evenimente de excepţie în istoria revigorării conştiinţei naţionale a românilor din nordul Bucovinei, tot mai des mă încearcă întrebarea în care segment din acel răscolitor trecut aş opri maşina timpului. În multe „gări” m-aş reţine dacă ar fi posibilCiteşte

E un gest temerar să debutezi cu o carte despre Eminescu. Şi încă despre gazetarul Eminescu, aşa cum se încumeta, cu ceva timp în urmă, Daniel Ciurel, fructificând editorial o solidă teză de doctorat, răbduriu preparată. Autorul pleca de la premisa că proza jurnalistică a marelui poet are un obiectivCiteşte

Biserica Sfintei Mănăstiri Voroneţ se înălţa scânteietoare între unde de soare şi umbră. Aşa am văzut-o după ce într-un frig atemporal ne-am rugat la Sfântul său ocrotitor, Cuviosul Daniil Sihastrul, descoperindu-i turla pe cer din cimitir, de la mormântul lui Petru Comarnescu. Oarecum şi mai depărtată de zidul de cetateCiteşte

„Daţi-mi un punct de sprijin şi pun pământul în mişcare!”, spunea Arhimede. Din mai multe variante ale celebrului citat, l-am ales pe acesta, deoarece mi s-a părut cum nu se poate mai potrivit pentru a aprecia eforturile lui Ştefan Hostiuc depuse la editarea revistei „Mesager bucovinean”. Cum numai îi apareCiteşte

Când vorbim despre Eminescu, orice fapt biografic merită luat în seamă, mai ales dacă are şi ceva insolit. De aceea propun să ne întoarcem în copilăria poetului, şi anume la anii de învăţătură de la Cernăuţi, cu un citat din Viaţa lui Mihai Eminescu, de George Călinescu: „În august 1857,Citeşte

Îmbătrîneşte noaptea-n jurul meu,  Gătită-n straie de-mprumut şi moarte, Bat clopotele ultimului zeu Şi rugi albastre fumegă-ntr-o parte, Iar cerul se-mpietreşte peste tot, Zvârlind în noi cu zile căzătoare, Pentru zăpezi căutăm un antidot, Minţindu-ne că zborul nu mai doare, Ne dezvelim de numele stingher, Rămânem goi în gerul dinCiteşte

Mi-am dorit să o văd de când am aflat de existenţa sa şi am admirat-o ani în şir în ilustrate, în pagini de album, în cărţi consacrate Barcelonei şi lui Antoni Gaudí, dar când am ieşit din staţia de metrou, toate imaginile ei au sfârşit într-un scrâşnet de tramvai lovindCiteşte

 Provenind din acelaşi strămoş latin (interrogare), a întreba este un fel de „frate” cu fr. interroger. Pe pacursul istoriei (limbii române), relaţiile de rudenie s-au întărit prin crearea pe cale neologică a unei sinonimii, a întreba – a interoga, în care sunt implicate… familiile respective de cuvinte. Dacă însă vorbaCiteşte

Ca zăpada în toiul verii Noutatea că pe unica lor fiică o încearcă gândul să se retragă la mănăstire a căzut pe capul părinţilor ca zăpada în toiul verii. Însă nu doar părinţii, ci toate dimprejur i se împotriveau firavei dorinţe ce-i odrăslea în inimă divina chemare. Tânăra se rugaCiteşte