Literatură&artă

Colocviul XI de la Putna. Oameni şi cărţi

Colocviul XI de la Putna. Oameni şi cărţi

16 septembrie 2017 la 13:31 0 comentarii

Pe ferăstruica camerei de la catul pensiunii Aga 1, văd turlă de biserică între pomi şi păduri. De la balcon ajung cu privirea până în acel „vârvu de munte”, de pe care a plecat săgeata lui „Ştefan-vodă cel Bun când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna”. De mai presus deCiteşte

Pentru că ne doare rana limbii noastre…

Pentru că ne doare rana limbii noastre…

9 septembrie 2017 la 13:31 0 comentarii

Chemarea de acum doi ani a “Zorilor Bucovinei” de a marca Ziua Limbii Române în unison cu toţi conaţionalii a fost auzită şi bine primită în spaţiul românesc din ţinutul Cernăuţiului, sărbătoarea prinzând vigoarea unei tradiţii înrădăcinată în patrimoniul redacţiei noastre. Servind necontenit cuvântului românesc, putem spune că trăim înCiteşte

Slujitori ai credinţei strămoşeşti şi constructori de biserici în vremuri grele

Slujitori ai credinţei strămoşeşti şi constructori de biserici în vremuri grele

9 septembrie 2017 la 13:29 0 comentarii

 Autorul lucrării pe care o prezentăm astăzi, Gheorghe Brădăţanu, este fiu al meleagurilor sucevene. S-a născut la 19 mai 1950 şi a copilărit într-o familie de ţărani gospodari la poalele Carpaţilor Orientali, în satul Pâraie – Mălini, judeţul Suceava, aproape de Mănăstirea Slatina. Şi-a făcut studiile primare în satul natal,Citeşte

Buchiseli. Hub

9 septembrie 2017 la 12:32 0 comentarii

Cuvântul devenit mai sus titlu (cam ciudat, probabil, în condiţiile scoaterii sale dintr-un context oarecare) ispiteşte o buchiseală dedicată lui, date fiind scrierea sa tot mai frecventă prin ziare şi pronunţarea (aproximativ hab) la fel de deasă prin emisiuni radio sau TV, adesea în rostirea unor parlamentari ori demnitari. Şi,Citeşte

Limba română pe 31 august 2017 la Cernăuţi (I)

Limba română pe 31 august 2017 la Cernăuţi (I)

2 septembrie 2017 la 13:31 Comentariile sunt dezactivate

Împreună cu monahiile dr. Gabriela Platon şi Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneţ, cu Mircea Irimescu de la Rădăuţi şi cu Ştefan Hostiuc (venit atunci de la Bucureşti), am participat pe 31 august 2013, la sediul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” Cernăuţi, la cea dintâi marcare a Zilei LimbiiCiteşte

Cu apa curgând în lumină

Cu apa curgând în lumină

2 septembrie 2017 la 13:31 Comentariile sunt dezactivate

Când prima fântână din Tivoli a ajuns în faţa ochilor mei, arteziana făcea parte de mult din cel mai durabil peisaj, acela gravat cu diamantul copilăriei fericite. Sirenele din Câmpulungul Bucovinei existau cu peste jumătate de secol înainte de venirea mea pe lume, sosite de la Viena după ce prinţulCiteşte

Limba română moare câte puţin?

2 septembrie 2017 la 13:12 1 comentariu

Este mai greu pentru un vorbitor cult să-şi imagineze, chiar şi să stea de vorbă, cum e cu cineva care stăpâneşte greu o limbă. Mi s-a întâmplat şi mie când am fost în vizită într-o ţară a cărei limbă nu o cunoşteam şi parcă mă simţeam marginalizată. Am înţeles dinCiteşte

Domnul Suciu de la Gherla, cititor fără de-asemănare

Domnul Suciu de la Gherla, cititor fără de-asemănare

26 august 2017 la 13:31 1 comentariu

L-am numit pe domnul Suciu „cititor fără de-asemănare”, deşi am văzut cu ochii mei şi m-am convins uşor că are de-o viaţă chiar alături o cititoare şi mai pasionată – pe soţia sa Ioana-Aurica. Dar frumoasa lui pereche de data aceasta va rămâne în umbră, căci el, „capul”, nu „gâtul”Citeşte

Poeme pentru exorcizarea fricii

26 august 2017 la 13:21 Comentariile sunt dezactivate

Un debut remarcabil în poezia noastră de azi este Rafee (2014) al suceveanului Doru Mihai Mateiciuc. Alcătuit din două părţi care îşi datează poemele – călătorii în miezul neîntrerupt (1978-1988) şi peştele austral (1988-2008) -, volumul conţine, în fapt, două cărţi, una a anilor ’80, cealaltă, dinspre anul 2000. Rafee,Citeşte

Casa Lucreţia din Vama

Stâlpul poveştilor din Vama

19 august 2017 la 13:31 Comentariile sunt dezactivate

Deşi toţi cei de un sânge cu mine care au trăit în Vama sunt acum în pământ şi în cer, de cum trec podul peste Moldoviţa venind de la Suceava, tot simt o emoţie pe care nu mi-o pot stăpâni, dar încerc să o atenuez povestindu-i una, alta inginerei textilisteCiteşte

Sumarul ediţiei: