Literatură&artă

Ziua Festivalului la Vama

Ziua Festivalului la Vama

13 septembrie 2019 la 13:21 0 comentarii

Festivalul Internaţional de Literatură Satirico-Umoristică „Umor fără frontiere în Ţara de Sus” şi-a petrecut cea de a 8-a ediţie sâmbătă, 7 septembrie 2019, cu participanţi din mai multe judeţe, cu salutul primarului Nicolai Baltag, bucuros de primirea oaspeţilor într-un cămin cultural, proaspăt reabilitat, arătând ca nou-nouţ, şi cu diplome pentruCiteşte

BOOKiseli. În şi dincolo de orizontul local

13 septembrie 2019 la 12:37 0 comentarii

Cartea mi-a sosit ca o veste bună şi mângâietoare pentru nostalgiile dezrădăcinării proprii dinspre aşezarea de pe Valea Buzăului care-l recunoaşte drept patron spiritual pe Vasile Voiculescu. Autorul ei, Gheorghe Postelnicu, care şi-a împlinit meritoriu aspiraţiile de a-i lumina profilul literar şi biografic excepţional şi chiar de a-i călca peCiteşte

Trei universitari suceveni într-o lucrare fundamentală din Franţa

13 septembrie 2019 la 12:34 0 comentarii

Recent a apărut la editura pariziană Verdier ultimul volum, dedicat secolului XX, din monumentala Istorie a traducerilor în limba franceză – secolele XV-XX – ITLF, iniţiată şi coordonată de profesorii Yves Chevrel şi Jean-Yves-Masson de la Universitatea Sorbona, Paris IV. Este vorba de o istorie inedită în Franţa şi unicăCiteşte

Călătoria ca o fereastră spre foşnetul ascuns al locurilor

13 septembrie 2019 la 12:08 0 comentarii

Profilul interior al călătorului din cea mai recentă carte a Mariei-Elena Cuşnir, Călătoriile – clipe de eternitate (Editura Opera Magna, 2019), se regăseşte, întreg, în tipologiile turistului şi călătorului, explorate de Ana Blandiana în Oraşe de silabe. Iată cine/ce este turistul poetei Descîntecului de ploaie: “Desigur, dar fără ca elCiteşte

O epifanie a cocorilor 

O epifanie a cocorilor 

6 septembrie 2019 la 13:11 0 comentarii

Dintre „ritualurile” zilnice în vizita anuală, pe care de-a lungul timpului o făceam vara familiei Lovinescu, erau nelipsitele plimbări pe dealurile din jurul Fălticeniului. Vizita respectivă începuserăm s-o numim „Vizita la Godenholm”, după titlul frumoasei cărţi a lui Ernst Jünger, care ne fermecase şi în care ne regăseam aproape caCiteşte

Un secol de posteritate a lui Ion Creangă în Bucovina (1889-1989)

6 septembrie 2019 la 12:45 0 comentarii

Domnului Prof. univ. dr. Ilie DAN Cu părere de rău trebuie să constat un fapt ce l-am putut observa de aproape: Creangă e mult mai cunoscut şi mai popular în Transilvania şi Bucovina decât în România”, spune, la 1890, Eduard Gruber, unul dintre prietenii apropiaţi ai povestitorului (Înmormântarea lui IonCiteşte

Ploaia

Ploaia

6 septembrie 2019 la 12:39 0 comentarii

Ploaia îţi stinge pielea Se inventează o toamnă În spatele lanului de floarea-soarelui Ţara mea are riduri O poartă copiii în bagaje Într-o canadă melancolică România nu-i acasă Sunt lacăte pe uşi  Şi-i întuneric până la lacrimă Are nevoie să-i faci respiraţie inimă la inimă Are nevoie de chirurg SăCiteşte

Sabina Fînaru o amintire frumoasă

Sabina Fînaru o amintire frumoasă

6 septembrie 2019 la 12:36 0 comentarii

Sabina Fînaru în toamna anului 2010 la Librăria Scriitorilor din Suceava, împreună cu participanţi la festivalul „Labiş” (Alexandru Ovidiu Vintilă, Constantin Arcu, Mircea A. Diaconu, Paul Cernat, în dreapta, iar în stânga ei, cu Adrian Alui Gheorghe, Ioan Liviu Stoiciu, Liviu Antonesei, Liviu Papuc, Valeria Manta Tăicuţu, Leo Butnaru, NicolaeCiteşte

Constantin Călin şi lumea noastră în plină lumină

Constantin Călin şi lumea noastră în plină lumină

6 septembrie 2019 la 12:33 0 comentarii

Constantin Călin, cel mai important scriitor din Udeşti al vremii noastre (pe care de mult timp nu l-am mai văzut la Udeşti), născut în cea mai lungă zi a anului, în miezul verii, preferă observarea, vederea contemporanilor şi a moravurilor lor „În plină lumină” (necruţătoare, am spune) – titlul celeiCiteşte

Buchiseli. Sintagme „grele” (2)

30 august 2019 la 12:49 Comentariile sunt dezactivate

 Continuăm, în acest nou episod al rubricii, prezentarea unor sintagme pe care le-am calificat drept grele; nu greu de înţeles, ci grele de înţelesuri. Le particularizează sensurile consacrate, cu care au intrat şi s-au încetăţenit în comunicarea de factură intelectuală (fie ea politică, sociologică, lingvistică ş.a.m.d.). Război hibrid. Fără aCiteşte

Sumarul ediţiei: