Literatură&artă

Mai sincer ca oricând, am comemorat, izolaţi în case, martirii măcelarilor de la Fântâna Albă

Mai sincer ca oricând, am comemorat, izolaţi în case, martirii măcelarilor de la Fântâna Albă

3 aprilie 2020 la 13:21 0 comentarii

De câteva decenii n-am avut alte drumuri în această zi. În fiecare primăvară, începeam dimineaţa de 1 aprilie cu drumul spre pădurea Varniţei de lângă Fântâna Albă, acolo unde freamătă brazii crescuţi din oasele românilor, acolo unde istoria nu doarme, unde memoria este mereu trează. Mergeam liberi, cu sobor deCiteşte

Romanul basarabencei Antonina Sârbu

Romanul basarabencei Antonina Sârbu

3 aprilie 2020 la 13:12 0 comentarii

„Vulpea argintie”, Editura Arc, Chişinău, 2019, romanul basarabencei Antonina Sârbu a fost lansat de Ziua Bucovinei, la 28 noiembrie 2019, la Cernăuţi, în redacţia „Zorilor Bucovinei”, ziarul românilor din Ucraina, când acesta încă mai deţinea sediul de pe fosta Cale Domnească, fosta Iancu Flondor, actuala Kobileanski, singurul edificiu de peCiteşte

BEETHOVEN 250 – LA CARNEGIE HALL

BEETHOVEN 250 – LA CARNEGIE HALL

3 aprilie 2020 la 13:11 0 comentarii

 Trăim timpuri neobişnuite; coronavirus ne strică obişnuinţele şi viaţa normală… Ei bine, totuşi înainte ca să fie tocmai aşa, am avut parte de un concert excepţional, la legendarul Carnegie Hall, din inima New Yorkului, în cadrul atâtor manifestări Beethoven, care vor continua până la sfârşitul anului aniversar, condiţii obiective permiţând-o.Citeşte

Buchiseli. Pe limba molimei

3 aprilie 2020 la 12:54 0 comentarii

 Rândurile de faţă au întâmpinat reţineri şi îndoieli de oportunitate în a se lăsa scrise şi oferite rubricii, într-un context mediatic suprasaturat de abordări ale unei problematici copleşitoare: pandemia care pune omenirea la grea încercare. Atâta vreme cât nu poţi ajuta efectiv, aşa cum fac medicii şi personalul sanitar –Citeşte

Jurnalul lui Mihail Radu Solcan, un jurnal comparabil cu „Jurnalul de la Păltiniş”

Jurnalul lui Mihail Radu Solcan, un jurnal comparabil cu „Jurnalul de la Păltiniş”

27 martie 2020 la 13:20 0 comentarii

 Ce ai face dacă ştii că Pământul va dispărea peste patru ani? Ai mai scrie în jurnal? De ce nu?Ai mai scrie vreo carte?Cred că da. Sper că da. (2008); Ar fi nemurirea un avantaj? Nu cred. Te aduce în starea de spectator: vei aştepta să vezi lucruri noi. DacăCiteşte

O mirabilă carte de memorialistică

O mirabilă carte de memorialistică

27 martie 2020 la 13:20 0 comentarii

† TIMOTEI PRAHOVEANUL Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor Scrierile fălticinenilor Grigore Ilisei, Paul Miron şi Ştefan Sorin Gorovei sunt un testament împlinit, o datorie faţă de acest loc, evocând oameni, cărturari, profesori, dar şi fălticineni uitaţi până acum, înveşnicindu-le numele şi mai ales iubirea pe care au arătat-o faţă de alţii.Citeşte

Buchiseli. Pe sărite

27 martie 2020 la 12:32 0 comentarii

Recidivă. Dacă, nu de mult, puneam sub semnul întrebării, ca posibilă neglijenţă, un caz de scriere greşită a unui cuvânt (defectoasei), autoarea în cauză a ţinut să…demonstreze că acel semn nu era potrivit, explicaţia erorii ţinând nu doar de neatenţie, ci, mai degrabă, de ignorarea unei norme: „specifică faptul căCiteşte

Revista „Natura” a ajuns la 30 de ani

27 martie 2020 la 12:24 0 comentarii

Ziarele în care se refugia deseori adolescenţa mea erau câteva: „Literatura şi Arta”, „Femeia”, „Săteanca”, unele trecute prin pânza de păianjen a timpului. Cel dintâi, LA de la Chişinău (redactor-şef – poetul şi scriitorul Nicolae Dabija), încă mai împleteşte firele de aur ale vremii şi este aşteptat în fiecare joiCiteşte

În ţara lui „El condor pasa”

În ţara lui „El condor pasa”

20 martie 2020 la 13:20 Comentariile sunt dezactivate

Ultima carte cumpărată şi citită de tatăl meu se chema „Mumiile din Peru” de Simone Waisbard şi Roger Waisbard. O găsise în aprilie 1966 într-o librărie din Iaşi, unde ajunsese pentru un control medical de rutină. Cum puţin timp mai târziu avea să se stingă din viaţă, neaşteptat şi durerosCiteşte

Cu durere despre tatăl meu, moldovean în paşaport, român în suflet

Cu durere despre tatăl meu, moldovean în paşaport, român în suflet

20 martie 2020 la 12:45 Comentariile sunt dezactivate

Spre deosebire de unii consângeni din nordul Bucovinei, care şi-au făcut studiile la Chişinău sau s-au stabilit acolo cu traiul, nu pot să mă laud că i-am uimit pe prietenii din Moldova, în mare parte colegi de facultate, cu naţionalitatea mea înscrisă în buletinul de identitate. De fapt, ajungeam uneoriCiteşte

Sumarul ediţiei: