Datele prezentate săptămâna trecută de Eurostat arată că zona a ieşit din recesiune în primul trimestru, după ce PIB-ul din primul trimestru a crescut cu 0,2%, după scăderea de 0,5% din ultimele trei luni ale anului trecut, ceea ce ar putea permite BCE să opereze luna viitoare prima operaţiune de tăiere a dobânzilor.
Această evoluţie este una pozitivă pentru economiile de la marginea zonei euro, care va permite creşterea exporturilor şi va îmbunătăţi performanţa monedelor.
Cursul euro a crescut de la 4,9758 lei, în şedinţa de luni, la 4,9764 lei, în cea de joi. În Vinerea Marea, tranzacţiile de pe pieţele internaţionale, cea locală fiind închisă, s-au realizat în „clasicul” 4,974 – 4,977 lei, care s-a conturat de la începutul lunii trecute
Comisia Naţională de Prognoză estimează în prognoza sa de primăvară un curs mediu pentru acest an de 5 lei/euro, care ar urma să urce la 5,06 lei în 2025, respectiv 5,12 lei în 2026. În ceea ce priveşte proiecţia cursului dolarului american, media anuală pentru 2024 este de 4,63 lei, pentru a creşte apoi la 4,68 lei, respectiv 4,74 lei.
Participanţii la sondajul realizat în martie de CFA România anticipează pentru următoarele 12 luni o valoare medie a euro de 5,0419 lei, respectiv una de 4,9961 lei, pentru septembrie.
În data de 13 mai se va desfăşura o nouă şedinţă de politică monetară a BNR. Majoritatea analiştilor anticipează menţinerea ratei de referinţă la 7%/an, respectiv la 6%/an pe cea pentru facilitatea de depozit de care beneficiază băncile comerciale.
Această perspectivă a făcut ca, de la începutul lui aprilie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să stagneze la 6,05%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, şi cel la 12 luni s-au oprit la sfârşitul acestei luni la 6,07%.
Oficialii Rezervei Federale americane au declarat miercuri, la finalul şedinţei de politică monetară, că inflaţia persistentă necesită menţinerea ratelor de referinţă la nivelul maxim al ultimilor 23 de ani, de 5,25 – 5,50%, pentru o perioadă mai lungă decât cea anticipată.
Decizia Fed a depreciat euro până la 1,0652 dolari, însă vineri moneda unică a crescut până la 1,0812 dolari şi a închis pe pieţele americane la 1,0763 dolari.
Aprecierea a survenit după publicarea datelor referitoare la piaţa muncii americane, care s-a răcit semnificativ. Rata şomajului a crescut în aprilie la 3,9% faţă de 3,8%, în luna precedentă, după ce au fost create doar 175.000 noi slujbe, de la 315.000 în martie. Aceste date au readus optimismul în rândul investitorilor în posibilitatea unei decizii a Fed de scădere a dobânzilor în septembrie.
Joi, cursul francului elveţian a crescut la 5,0964 lei iar cel al lirei sterline a scăzut marginal la 5,8180 lei.
În ultima şedinţă a săptămânii, preţul gramului de aur a scăzut la 344,1075 lei, efect al deprecierii metalului galben la 2.294,10 – 2.321 dolari/uncie, care a continuat şi vineri, când uncia a coborât la 2.276,20 – 2.320,90 dolari.
Decizia Fed de a menţine ratele dobânzii de referinţă şi de a întârzia prima operaţiune de scădere, a prăbuşit bitcoin în cursul zilei de miercuri cu peste 5% până la 56.957 dolari. Luni dimineaţă, principala criptomonedă fluctua între 63.750 şi 64.623 dolari iar ethereum se tranzacţiona în culoarul 3.126 – 3.191 dolari.
Analiza cuprinde perioada 29 aprilie – 6 mai.
Comentarii