Sfârşitul lui septembrie e timpul când vara a ajuns la vamă, la trecerea spre toamna încărcată de culori şi miresme, de bogăţie, dar şi de nostalgii. În armonie cu natura superbă din acest anotimp la Vama, membrii cenaclului „Nectarie” s-au reunit în obişnuita întâlnire lunară. Ne-am bucurat pentru alte trei premii obţinute de actorul Constantin Tiron, care, în 52 de ani de activitate, a strâns 410 asemenea prestigioase recunoaşteri ale talentului său (motiv întemeiat pentru comunitatea câmpulungeană să-i acorde titlul de „Cetăţean de onoare”). Recent, este vorba despre Diploma de excelenţă şi Marele Premiu „Senior al cuvântului rostit”, primit la Festivalul Naţional „Burduful de aur”, ediţia a VI-a, 2017, de Marele Premiu „Zefir Berzovis Ghencea”, acordat la Festivalul Naţional „Oltenii şi… restul lumii” de la Slatina şi de „Marea ceapă de excelenţă” acordată la Festivalul Naţional de Umor de la Făgăraş, ediţia a XIX-a.
Preşedintele executiv al cenaclului, scriitorul Ion Mugurel Sasu, a realizat un scurt bilanţ al celei de a VI-a ediţii a Festivalului Internaţional „Umor fără frontiere în Ţara de Sus” care s-a desfăşurat la începutul lui septembrie la Vama, cu participarea unui mare număr de scriitori umorişti din ţară, din Republica Moldova şi din Ucraina. În acest onorant context a fost lansat şi volumul de debut în poezie, intitulat „Emoţii”, semnat de vămeanca Felicia Liliana Axentoi, prefaţat şi prezentat de cunoscutul scriitor Emilian Marcu din Iaşi. Despre reuşita festivalului s-a consemnat în publicaţia „Meridian” din Vaslui. Ca întotdeauna, cei prezenţi au fost invitaţi să participe la festivalurile literare şi la alte manifestări din ţară, de unde s-au primit chemări, şi s-a realizat o revistă a presei, opiniile unor membri ai cenaclului fiind găzduite de „Crai nou” sau de Euromedia – Cernăuţi. Momentul de istorie i-a avut ca protagonişti pe reputatul istoric Ion Cernat şi pe col. (r.) Ioan Abutnăriţei. Ion Cernat a realizat o radiografie a mişcării legionare din România, subliniind cu exemple concrete evoluţia acesteia, de la bunele intenţii de la începuturi la marile greşeli care au scos-o în afara legii, dar nu şi din istorie. Ioan Abutnăriţei l-a omagiat pe „eroul Bucovinei” Ion Grămadă, din perspectiva activităţii onorante de militar a acestuia. Scriitorul humorean Gheorghe Solcan şi-a exprimat dezacordul cu apariţia unor scrieri cu caracter licenţios prin pamfletul „Mare-i grădina Domnului!” (ce urmează să apară şi în „Crai nou” – n. red.). În acord cu opiniile anterioare, Simion Tudurean a citit poezie cu tematică socială.
Cunoscut pentru frumuseţea şi profunzimea scrierilor sale (proză, poezie), Casian Balabasciuc s-a referit la poezia patriotică, apreciată în timpul nostru ca „depăşită, inoportună”, la adevărul că „nu mai avem timp de noi, de familie, de ţară… în detrimentul nostru” şi a citit două impresionante poeme: „România” şi „Pământul”. I-am informat pe cei prezenţi despre modul în care s-a desfăşurat sărbătoarea „Limba noastră cea română” la Cernăuţi, cu toţii exprimându-ne revolta faţă de măsura de ucrainizare treptată a fraţilor români din nordul Bucovinei prin aplicarea prevederilor recentei Legi a Învăţământului din Ucraina, care duce la pierderea limbii materne. Am dedicat acestei triste realităţi un poem şi unul (nu se putea altfel!) toamnei superbe care se înstăpâneşte peste ţinuturile bucovinene. Finalul întâlnirii a aparţinut tot actorului Constantin Tiron, deopotrivă talentat şi sensibil poet, care ne-a delectat cu frumoase poeme în şase versuri. Aşa s-a mai închis o filă din calendarul bogat al activităţilor de la Vama.
(Foto: I. M. SASU)
Comentarii