Pentru a marca aniversarea a 158 de ani de la Unirea realizată de Alexandru Ioan Cuza, numeroşi elevi ai Colegiului Naţional de Informatică „Spiru Haret” Suceava şi-au manifestat dorinţa de implicare în realizarea de materiale artistice. Contribuţiile lor au fost menite să configureze atmosfera de mijloc de secol XIX şi să creioneze aportul diplomaţilor vremii la clădirea edificiului naţional. Dintre toate personalităţile, figura domnului Unirii şi al reformelor se distinge prin calităţile sale de bun lider şi de adept al schimbărilor benefice pentru situaţia Principatelor. Conjunctura evenimentului de la 24 ianuarie 1859 dovedea necesitatea alinierii celor două ţări române pe calea modernizării, dar, în acelaşi timp, marca momentul oportun de a acţiona în favoarea realizării idealului moştenit de la strămoşi, acela de a avea o ţară a tuturor românilor, unitară şi independentă.
Având la bază ideea că unirea reprezintă ”singura temelie statornică a edificiului viitorului nostru” – aşa cum susţinea contemporanul evenimentului Dimitrie C. Brătianu –, activitatea intitulată „Unirea din 1859 – un pas spre desăvârşire”, desfăşurată miercuri, 25 ianuarie a.c., în cadrul Muzeului de Istorie, a urmărit evidenţierea importanţei „Micii Uniri”.
În prezenţa dir. adj. al Muzeului Bucovinei, dr. Ioan Mareş, sub coordonarea conducerii colegiului – dir. Loredana Bodnar, dir. adj. Anca Andrei –, a bibl. Roxana Chiriac, cadrelor didactice de la catedra de istorie şi geografie – prof. Florentina Atomei, Tatiana Matei, Liliana Iftode –, precum şi a consilierului educativ prof. Maria Atănăsoae, elevii din clasele a X-a E, a XI-a G, a XI-a A, a IX-a A, a IX-a B şi a XII-a F au sărbătorit ziua de 24 ianuarie 1859, considerată un moment hotărâtor pentru desăvârşire, un act de emancipare a destinului românilor, ce susţinea speranţe spre definitivarea structurii naţionale de mai târziu (1918).
Activitatea, prezentată de elevii Ştefanida Scutelnic şi Răzvan Neamţu (clasa a X-a E) a urmărit firul evenimentelor politice şi culturale ale veacului, cu accent pe conturarea personalităţii domnului Unirii. Elevii Larisa Filip, Ioana Cuşnir şi Răzvan Neamţu (clasa a X-a E) au „şters praful” de pe documentele vremii, „cercetând” vastele acţiuni de reformare a statului; astfel, ei „au scos la lumină” eforturile diplomatice pe care le-au depus contemporanii „epocii Alexandru Ioan Cuza”, pe parcursul scurtei lui domnii. Elevul Robert Mozir (clasa a XI-a B) a încercat să surprindă Unirea în ochii tinerilor de azi.
Viziunea cultural-artistică a epocii a fost redată prin incursiuni literare – susţinute de elevele Andreea Buraciuc (clasa a XII-a F), Ioana Cuşnir şi Ana Zavricico (clasa a X-a E); dramatice – ale elevilor Gabriela Ilaşcă, Emanuela Ciobanu, Florin Buţincu, Elisei Neagu şi Aurel Buburuzan (clasa a XI-a G), Elian Agahe (clasa a XI-a A); plastice – realizate de Elena Şincari (clasa a XI-a G); muzicale – în interpretarea elevilor Ştefanida Scutelnic, Louisa Proţiuc, Isabela Matei, Ancuţa Băiţan, Alexandru Ionuţ Gafencu (clasa a X-a E), Vlăduţ Barbir (clasa a IX-a A), Corneliu Bulat (clasa a IX-a B), toate cu tematică închinată Unirii din 1859.
În cadrul colegiului, acelaşi spirit de sărbătoare a fost manifestat şi prin amenajarea unei expoziţii de imagini şi documente cu referire la tema activităţii.
La final, toţi cei prezenţi au fost invitaţi la Hora Unirii.
Dacă, în secolul al XIX-lea, însuşi domnitorul Cuza afirma că ”unirea a fost singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru şi să ne permită a da ţării organizarea ce o aştepta de atât de mult timp”, astăzi se poate spune că această idee de unitate trebuie adusă în prim-planul vieţii cotidiene şi permanentizată. Chiar contextul actual ne îndeamnă la coagulare spirituală, ideatică a tuturor românilor în jurul moştenirii sacre pe care o avem de îngrijit şi de transmis mai departe. Conştientizarea faptului că naţiunea română şi valorile ei sunt într-adevăr unice ne asigură atât verticalitatea, cât şi dovedirea autenticităţii aspiraţiilor pe care românii le-au avut de-a lungul timpului, până în prezent, şi perpetuarea a tot ce este românesc de către generaţiile viitoare. (Prof. FLORENTINA ATOMEI)
Comentarii