Balene

Suceava a avut privilegiul, pentru al cincilea an la rând, să găzduiască, în încheierea lunii martie, a Francofoniei, patru zile ale Festivalului Filmului Francez. Prilej – probabil că doar pentru câteva sute de suceveni în total, în toate serile, la toate proiecţiile – de a viziona (gratuit!) filme cu care, de regulă, nu se prea pot întâlni. Ori, dacă se întâlnesc, riscând unii să fie în situaţia de a schimba canalul; căci n-a fost vorba despre producţii de (pe)trecerea uşoară a timpului, de divertisment, ci de mesaje profunde, pline de conţinut – comedii (neconvenţionale), scurtmetraje, documentar, film SF. De altfel, după cum ni se anunţase, 2024 a fost la FFF cel în care s-a introdus secţiunea „Mauvais genres”; de altfel, ediţia a avut tema „Vertiges”. Adică „vertijul şi variaţiile sale în cinema”, în contextul în care epoca pe care o trăim „este marcată de schimbare, de o accelerare continuă, de o pierdere a echilibrului”.

…Bunăoară, ultima seară a început cu un documentar despre o balenă eşuată pe ţărm, apoi salvată de oameni şi despre balene în general. Un ceas şi douăzeci şi două de minute cu imagini rare, redate extraordinar. Şi cu tâlc. Ştiaţi că balena este cel mai mare mamifer de pe Terra? Că balenele susţin existenţa în ocean a fitoplanctonului, care produce mai mult oxigen decât toate pădurile lumii? Că balenele au inteligenţa de a nu se înmulţi atunci când hrana le lipseşte? Că balenele nu se ucid între ele? Că Balena are un singur duşman, Omul?!