> Sala mare a centrului muzeal va găzdui o şedinţă solemnă organizată de Consiliul Judeţean
Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, aflat în administrarea Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei, a fost reabilitat printr-un proiect cu finanţare externă, urmând să fie inaugurat în data de 28 Noiembrie 2023, de Ziua Bucovinei, când se împlinesc 105 ani de la Unirea Bucovinei cu România.
În aceeaşi zi, după cum v-am mai informat, cei doi ierarhi ai Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Calinic şi PS Damaschin Dorneanul, vor sfinţi clădirea după restaurare.
Cea mai amplă lucrare de reabilitare a clădirii Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, monument construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost recepţionată la data de 15 noiembrie a.c., după finalizarea unui complex proces de consolidare şi restaurare desfăşurat în ultimii ani, prin care a fost readusă în lumină arhitectura deosebită a edificiului considerat timp de un secol cea mai frumoasă construcţie din Bucovina, potrivit informaţiilor furnizate de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.
Potrivit sursei citate, datorită importanţei şi unicităţii monumentului la nivel regional şi naţional – clădirea fiind una emblematică pentru judeţul Suceava – s-au depus eforturi constante şi susţinute în vederea redării frumuseţii de odinioară.
Aflată acum în proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, clădirea, care nu a mai fost funcţională timp de aproape trei decenii, a impus, prin compoziţia spaţială clasică, cât şi prin decoraţiunile specifice sfârşitului secolului al XIX-lea, implementarea cu precădere a unui program de tip muzeal, beneficiind de un proiect de arhitectură prin care „s-a realizat consolidarea şi protecţia clădirii, restaurarea acesteia şi amenajarea spaţiilor interioare existente, în ideea asigurării unor funcţiuni modernizate sau noi”.
Reabilitarea monumentului istoric şi schimbarea destinaţiei iniţiale într-un centru muzeal şi cultural de excepţie au fost doar două dintre obiectivele proiectului prin care s-a urmărit „creşterea interesului pentru patrimoniul istoric şi cultural din staţiunea balneoclimaterică Vatra Dornei, prin promovarea resurselor şi tradiţiilor locale, în ideea valorificării superioare a potenţialului turistic” mai arată sursa citată.
Comisia lucrărilor de recepţie a fost formată din reprezentanţi ai Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, ing. Ciprian Muscă (preşedinte al comisiei) şi pr. Viorel Ilişoi, delegaţi ai Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Mihaela Bogleş şi pr. Ştefan Mihalcea, dar şi reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene de Cultură Suceava, ai Inspectoratului Judeţean de Construcţii şi ai Inspectoratului Judeţean de Urgenţă Suceava. Au mai fost prezenţi specialişti în construcţii şi instalaţii, membri ai echipei de proiect, precum şi delegaţi ai firmei de construcţii care s-a ocupat de lucrările de reabilitare a monumentului.
Au fost vizitate încăperile parterului, sala mare, prevăzută cu o scenă şi balcon pe latura opusă (loc în care aveau loc spectacole, festivităţi, proiecţii de film s.a.), saloanele, încăperile anexe de la mezanin, dar şi demisolul, care presupune funcţionalităţi generale (spaţii tehnice şi de depozitare).
Potrivit ing. Ciprian Muscă, responsabil financiar şi consilier în cadrul Sectorului Agrosilvic al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi cel care s-a ocupat îndeaproape de acest proiect, monumentul a cunoscut un proces amplu de restaurare, sub toate aspectele, atât din punct de vedere estetic, dar mai ales în ceea ce priveşte consolidarea clădirii, dată fiind starea avansată de deteriorare a acesteia.
„De o importanţă deosebită au fost lucrările întreprinse pentru eliminarea umidităţii din elementele constructive ale clădirii, în special de la baza acesteia, din demisol, prin punerea în funcţiune a instalaţiei de dren perimetral. Au fost executate lucrări pentru înlăturarea infiltraţiilor apelor meteorice prin acoperişuri, colectarea şi îndepărtarea apelor pluviale de pereţii clădirii din curtea de lumină. Ca descriere generală, lucrările de arhitectură propuse prin proiect au urmărit revitalizarea zidăriilor de piatră şi cărămidă şi a bolţilor cu degradări prin desfacerea zonelor macerate, friabilizate, urmate de plombări, rezidiri parţiale, ţeseri a zidăriei de cărămidă. Intervenţiile au fost făcute atât la interior, cât şi la exteriorul clădirii. Lucrările au fost executate cu acelaşi format de cărămidă şi cu mortar de var. O atenţie deosebită a fost acordată pereţilor şi bolţilor ce urmează a rămâne cu cărămidă aparentă (netencuite). De asemenea, au fost efectuate lucrări de reparaţii şi refaceri la planşeele din lemn şi la şarpantele acoperişurilor; lucrări de protecţie a clădirii, însemnând învelitori din tablă, izolaţii termice la nivelul podului, la planşee sau între căpriori, închideri cu ferestre şi uşi cu geamuri duble sau termoizolante; lucrări de restaurare interioară la spaţiile boltite cu zidărie de cărămidă aparentă, la scările cu trepte masive din piatră şi la componentele artistice ale sălii mari centrale şi ale sălii de pe latura de nord a clădirii; lucrări de restaurare la faţade şi acoperişuri, însemnând refacerea tencuielilor exterioare, a profilelor şi ornamentelor decorative la faţade, degradate în marea lor majoritate, refacerea coşurilor şi a ornamentelor din tablă de zinc la învelitoare (lucarne, fleşe, coame profilate, acrotere la colţuri, vazoane la burlane); şi lucrări pentru implementarea funcţiunii de centru muzeistic.”
S-a subliniat că toate intervenţiile noi au fost realizate în spiritul monumentului, subordonate regulilor de restaurare, respectiv cu finisaje, tehnologii şi materiale apropiate de cele originale care şi-au dovedit, în timp, durabilitatea. Nu au fost excluse mijloacele moderne pentru realizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare. O importanţă deosebită a fost acordată iluminatului arhitectural al clădirii, pentru o bună punere în valoare a acesteia.
Inaugurarea oficială a clădirii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor va avea loc pe 28 Noiembrie, de Ziua Bucovinei, când complexul va fi sfinţit de către cei doi ierarhi ai eparhiei, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic şi Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar.
Aflăm că împlinirea a 105 ani de la de la reîntregirea României prin unirea cu Bucovina, în anul 1918, va fi marcată şi prin momente artistice deosebite, susţinute de Grupul psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, Corala „Ciprian Porumbescu”, Corala preoţească „Ştefan Nosievici” a eparhiei şi de Corul „Ecou dornean” al Parohiei Adormirea Maicii Domnului, Dorna Arini. Totodată, sala mare a centrului muzeal va fi gazda unei şedinţe solemne organizate de Consiliul Judeţean.
Semnarea contractului de finanţare pentru începerea lucrărilor de restaurare şi consolidare a clădirii monument „Cazinoul Băilor” de către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor prin Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a avut loc la data de 5 decembrie 2017. Proiectul a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
„Clădirea care poartă astăzi denumirea de Centrul Muzeal «Cazinoul Băilor» a cunoscut perioade înfloritoare, dar şi încărcate de zbucium. Monumentul a fost construit în perioada Imperiului Austro-Ungar, în vremea împăratului Franz Joseph, după proiectul arhitectului vienez Peter von Brang. Proprietate a Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, clădirea a fost ridicată între 1896 şi 1898 şi inaugurată la 10 iulie 1899. Afectată puternic în timpul celor două Războaie Mondiale, au existat două încercări de reabilitare, în anul 1926 şi în 1960, intervenţiile dovedindu-se a fi minimale. În anul 1948, clădirea a fost naţionalizată, trecând în proprietatea statului, iar în 1988 aceasta a fost dezafectată din cauza stării avansate de degradare” notează Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.
Ulterior, pe site-ul Arhiepiscopiei, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Calinic a precizat: „Cazinoul Băilor din Vatra Dornei (…) nu a avut niciodată statutul unui cazinou, deoarece în interiorul lui nu s-au jucat niciodată jocuri de noroc, ci a funcţionat ca un spaţiu de recreere, în care se organizau diferite activităţi cultural-artistice. După renovare şi redeschidere, cazinoul va funcţiona drept centru muzeal multicultural”. (N.B.; Sursa foto: Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor)
Comentarii