Jandarmii suceveni au marcat ieri, 3 aprilie, Ziua Jandarmeriei Române şi 167 de ani de la înfiinţarea instituţiei, printr-un simpozion cu tema „Jandarmeria Română – evoluţie şi perspective”, organizat în Sala Media a Muzeului de Istorie.
În prezenţa prefectului judeţului Mirela Adomnicăi, a şefului Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, lt. col. Marian Mihai Lungu, şi altor reprezentanţi ai instituţiei sărbătorite, a reprezentanţilor altor instituţii colaboratoare ale Jandarmeriei Suceava, ceea ce ar fi putut fi o întâlnire protocolară, de circumstanţă, s-a transformat într-o captivantă lecţie de istorie.
Au realizat această transformare prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare”, gl.bg. (r.) Eugen Şalar, vicepreşedinte al filialei judeţene al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor în Rezervă şi în Retragere din MAI, dr. Doina Iavni, şeful Serviciului Arhivele Naţionale Suceava, şi lt. col. Mihai Lungu, şeful IJJ Suceava. Fiecare dintre ei a prezentat materiale despre perioade reprezentative din istoria Jandarmeriei ca formă militară de organizare, a Jandarmeriei Române, a Jandarmeriei din Bucovina, cu o notă specifică din partea Doinei Iavni, care a extras, din documente ale Arhivei Naţionale Suceava, păreri ale unor oficiali ai vremurilor legate de jandarmi şi munca lor, numiţi de unul dintre ei „funcţionari de carieră demni şi responsabili de faptele lor”.
Cu aceeaşi ocazie, prefectul Mirela Adomnicăi a transmis audienţei mesajul ministrului de Interne Carmen Dan, cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române, precum şi propriile sale aprecieri faţă de instituţie şi oamenii care muncesc în cadrul acesteia.
În contextul Zilei Jandarmeriei Române, până la manifestarea de ieri de la Muzeul de Istorie, IJJ Suceava a organizat săptămâna trecută Ziua Veteranilor Unităţii, la care au participat cadre militare în rezervă, şi Ziua Porţilor Deschise, la sediul central, dar şi la sediile detaşamentelor de jandarmi din Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.
Duminică, pe platoul centrului comercial Iulius Mall, detaşamentul de intervenţie al IJJ Suceava şi elevii Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni au prezentat exerciţii de intervenţie profesională, un moment de dresaj cu câinii de serviciu, precum şi tehnica şi armamentul din dotarea structurilor de intervenţie din cadrul Jandarmeriei Române.
La finalul întâlnirii de ieri, lt. col. Marian Lungu a oferit participanţilor câte un însemn unic realizat din bronz, o efigie reprezentativă pentru Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava.
„Armata naţiunii”
Indiferent cum s-au numit de-a lungul istoriei, rostul firesc al jandarmilor a fost în slujba naţiunii, a comunităţii, a ordinii şi liniştii publice. Ei au fost cei care au apărat traiul de fiecare zi al omului muncitor, civilizat şi cumsecade, de oameni gata să strice, într-un fel sau altul, echilibrul normalităţii, venind mai apoi, cu aceleaşi intenţii, şi în sprijinul instituţiilor statului.
Francezii, care au inventat jandarmeria încă din secolul XIV, au numit-o „armata naţiunii”, iar Napoleon Bonaparte, peste 430 de ani, i-a spus „armă de elită”. La rândul lor, domnitorii Mihail Sturdza şi Grigore Alexandru Ghica au considerat că şefia corpului de jandarmi românesc este cea mai demnă funcţie pentru propriii fii.
Cel de-al doilea domnitor avea să semneze în 1850 „Legiuirea pentru reforma Corpului Slujitorilor în Jandarmi”, act care a pus de altfel bazele, acum 167 de ani, Jandarmeriei Române. Şi care a rămas documentul de referinţă pentru evoluţia ulterioară a instituţiei.
Sub apartenenţa la această instituţie, aproape 550 de militari jandarmi au luptat în Războiul de Independenţă din 1877-1878, iar jumătate dintre ei au fost decoraţi pentru curaj.
Peste 6200 de jandarmi au luptat în sprijinul armatei române şi în Primul Război Mondial, tot ei apărând Marea Unire din 1918, preluând în Ardeal posturile de jandarmi ungureşti.
După intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, trupele de jandarmi au acţionat pentru combaterea acţiunilor teroriste, paza unor obiective economice importante, întărirea măsurilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de desant şi a paraşutiştilor.
Pe de altă parte, încă slab organizata jandarmerie rurală, înfiinţară în 1893, avea să fie copleşită în timpul răscoalelor ţărăneşti din 1907. După alţi 15-20 de ani însă, tot jandarmii luptau cu bolşevicii în sudul Basarabiei şi vânau comunişti ascunşi în munţii Bucovinei, pentru ca 30 de ani mai târziu, la aproape 100 de ani de la semnarea legiuirii domnitorului Ghica, aceiaşi comunişti să dizolve Jandarmeria ca instituţie. Militarii din zona urbană deveneau o armă a Securităţii, iar cei din jandarmeria rurală au devenit miliţieni.
1990 – punct şi de la capăt
Reabilitarea ca instituţie a Jandarmeriei Române se petrecere în vara anului 1990, odată cu transformarea unei structuri din cadrul MAI în Comandamentul Trupelor de Jandarmi, urmată, imediat, în decembrie, de apariţia normelor legale privind structura şi atribuţiile jandarmilor.
Cel mai important moment pentru jandarmeria modernă, cu atribuţii clare în România democratică, a fost însă cel de la 18 iunie 1998, când a fost promulgată Legea 16 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, o instituţie care a luptat mereu, mai întâi pentru crearea unui prestigiu istoric, apoi pentru supravieţuire în vremuri care de care mai tulburi. O instituţie dispărută, dar folosită zeci de ani, prin oameni ai săi, ca armă de opresiune, şi care de aproape trei decenii munceşte din greu să reapară în ochii comunităţii aşa cum a fost creată de fapt, ca o „armată a naţiunii”.
Comentarii