> Acestea pot fi devastatoare pentru cei cărora le cad pradă, lăsându-i cu buzunarele goale şi visurile spulberate.
În ultima perioadă poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la existenţa unor noi modalităţi de comitere a fraudelor cu investiţii, prin care indivizii sau entităţile necinstite promit investitorilor potenţiali oportunităţi de investiţii extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înşelătoare.
Investiţiile online au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, dar această creştere a dat naştere şi unui fenomen periculos – fraudele cu investiţii.
Aceste fraude, denumite şi „investment frauds”, pot fi devastatoare pentru cei cărora le cad pradă, lăsându-i cu buzunarele goale şi visurile spulberate.
„Investment frauds” reprezintă scheme diversificate şi pot include tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive.
Din sesizările primite de poliţie, s-a constatat că persoanele vătămate ar fi accesat pe diferite reţele de socializare postări ce conţineau reclame cu privire la servicii de investiţii financiare, iar după aceea au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziţie în acele reclame.
În continuare, ar fi fost contactate telefonic de persoane necunoscute, care utilizau numere de telefon atât româneşti, cât şi din alte state.
Autorii, după discuţii repetate, reuşesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiţii online. Investiţiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiţia constă în achiziţionarea de cryptomonede şi transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori.
Sumele respective apar apoi în contul victimei deschis pe acele platforme de investiţii.
În multe situaţii, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să îşi instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.) aplicaţii tip remote desktop (control de la distanţă), prin care aceştia capătă control total al acelor dispozitive.
Astfel, fără să conştientizeze efectul acţiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale şi bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.
Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (cryptomonedă), deoarece se creează aparenţa că investiţiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro „investiţi” în astfel de scheme frauduloase.
În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate pretexte şi scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanţii transferuri, amenzi etc.
În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacţionare cyptomonede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.
Una dintre modalităţile de fraudare frecvent întâlnite în situaţia în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive şi la datele bancare este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate şi sustragerea banilor.
Alte modalităţi de inducere în eroare a potenţialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunţuri, în general pe reţele de socializare, în care se folosesc imaginile unor companii cunoscute, listate la bursă, cu promisiunea unor câştiguri imediate foarte mari, prin „cumpărarea de acţiuni” care vor „genera dividende” de zeci de mii de lei „direct pe cardul” utilizatorilor.
În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de linkuri maliţioase, cu ajutorul cărora încearcă să obţină date personale şi financiare de la utilizatori. (N.B.)
Comentarii