Episodul X
Agricultorii-săteni sunt chemaţi în „marele depozit în comisiunea lui Karl Goldstein, Itzkany, strada Burdujenilor” ca să se convingă de „trăinicia şi eftinătatea maşinelor şi uneltelor agricole”. E vorba de „maşini de treier (cu cai, cu mâna şi cu foc); morişti de vânturat, şişcorniţe, maşini de tăiat sfecle, cartofi şi bostani; pluguri de fer, maşini de sămănat şi orice maşini de cari aveţi trebuinţă”. Firma garantează şi face „rabat şi înlesniri de plată de la un an până la trei ani”. Şişcorniţele, se precizează, se vând de la 50 cor. în sus. De asemenea, pe Str. Domnească, intrarea din Str. Kochanovski 5, se deschide atelierul modern de fotografie Rubens, sucursală a cunoscutului atelier Rembrandt din Lemberg. „Esecutare perfectă de fotografii mari dupre fotografii de ori şi ce mărime în cridă, oleiu, pastel etc.”. Tot pe strada Domnească, nr. 16, era „La Franceză”, „mare depozit de pălării moderne de tot felul pentru dame”. Toate felurile de vinuri se găsesc la prăvălia lui David Gabe, în Str. Domnească, „preste drum de Cafeneaua Habsburg”, care „oferă totdeauna icre proaspete, salm, lostriţe, scrâmbii, sardele, păstri, marinat de peşte proaspăt, conserve, tot felul de brânză, cacao, chocolată, bomboane, precum şi toate mărfurile de băcănie şi articoli pentru economi”. În edificiul propriu, de pe Str. Carolinei nr. 7, Henriette de Hordinska, „absolventă a şcolii de fiert a asociaţiunii birtaşilor din Viena, premiată în Viena cu medalia de argint, deschide de la 1 oct., şcoala privată concesionată de guvernul i.r. al ţării pentru ştiinţa de a ferbe şi ştiinţa economiei casnice”. „Instrucţiunea cuprinde ştiinţa de a fierbe şi de a ţine economie casnică; ca obiecte libere dupre dorinţa şi instrucţiunea în arta de a croi şi de a coase haine şi lingerii. Se primesc şi pensionare”. Vasile Chichifori, pictor, din strada Roşei nr. 35, doreşte ca „parochii şi epitropiile bisericeşti de la ţară să nu comande icoane bisericeşti, prapuri, cruci sau iconostase în alt loc până nu vor fi vizitat atelierul” său.
În nr. 16, din 1 martie 1908, Moriz Herman anunţă că, în „Piaţa Principală (otel Café Paris)”, „marţi în 3 martie, orele 8 dimineaţa, se va deschide «Prăvăliea pentru articoli de modă» (articolele cele mai noi pentru croitori)”. Urmează precizări importante şi o mare surpriză: „Comande din provinţe se vor efectua acurat. Depozit de articoli aparţinitoare costumelor naţionale româneşti. Stofe de dantele, văluri, stofe de gaze, de mătasă, de peluches, cordele, călţuni, mănuşi, colane, bumbi, dantele veritabile, broderii din Sviţera, stofe de canava, mătasă şi lână. O surpriză deosebită. Cei dintâi trei muşterii cari în ziua deschiderei vor cumpăra în prăvăliea mea primesc lucruri de mână în valoare de 100 coroane. Primul muşteriu în valoare de 50 coroane. Al doilea, în valoare de 30 coroane. Al treilea, în valoare de 20 de coroane”. În acelaşi timp, Leopold Kohn („comerţ de lemne «Tivoli» calea Ardealului”), „oferă calităţi bune de lemn de clădit şi de material pentru măsari, lemn în lodve şi tăiat în leţuri, lemn pentru uşori şi pentru privazuri precum şi de geluit, cu preţuri moderate. Tot felul de scânduri pentru podele precum şi scândurele pentru parcheturi, uscate cu desăvârşire”. Tot aici, „Societatea Gisela (Institut pentru asigurarea reciprocă a vieţei şi zestrei), sub protectoratul Alteţei imp. regale a principesei Gisela”, anunţă starea societăţii conform bilanţului din 1906, iar Sigismund Fluss, „furnizor al curţii imper. şi reg., furnisor al curţii reg. rom., a cărei fabrică e în Brünn (etablissement I. rang.), care deschide depoul de fabrică pe Str. Domnească nr. 13, în casa i.r. băncii hipotecare private galiţiene”, oferă „garderobe de domni, dame şi copii, perdele şi stofe de tot felul întregi sau bucăţ” şi „colorit de straie de mătasă şi pene de struţ”. E bine de ştiut: „Sistemul Fluss face totul nou!”.
Din nr. 42, din 2 iulie 1908, aflăm că pe Str. Poştei, la nr. 12, se găseşte „Ratin”, „cel mai bun mijloc pentru stârpirea şoarecilor şi guzanilor”, că pe Str. Enzenberg, nr. 12 (intrare din Str. Palatului ţării, nr. 25), Stefan cav. de Mikuli şi-a mutat cancelaria notarului i.r., iar în Ringplatz, nr. 12, etaj I, Wilhelm Würfel a deschis birou de prefect districtual, „pentru afacere de bir, taxe şi administraţie”. În acelaşi timp, dentistul Dr. Max Rosenfeld s-a mutat de pe Str. Kochanovski pe Str. Palatului Ţării, nr. 2, iar F. Negrescu, „tailleur şi furnisor de costume româneşti”, şi-a mutat atelierul în Str. Rusească 38, intrare şi prin Str. Metzger nr. 1. Anterior, în „Privitorul”, Hugo Rosenbaum, anunţa că vinde în Piaţa Principală „corset, după croiala cea mai nouă, ce nu apasă stomachul, împrejură fin şi elegant”, ca şi „reformate îmbrăcăminte de picioare şi corsete, scute de piept, faşe de corp şi scut, calţavete” („Privitorul”, Tomul II, nr. 16, 15 august 1903, foaie volantă). (Va urma)
MIRCEA A. DIACONU
Universitatea „Ştefan cel Mare”
Comentarii