Ziua Sântoaderului este celebrată în fiecare an. În prima sâmbătă din Postul Mare (anul acesta la 11 martie), tradiția românească consacrându-i acestui sfânt chiar o săptămână întreagă (Săptămâna lui Sântoader), prima după Lăsatul-secului. Sântoader este unul dintre sfinții creștini căruia i s-au atribuit multe dintre atribuțiile ce-i aparțineau unei ființeCiteşte

Întregul cortegiu de credințe, datini și tradiții mitice românești scoate în evidență fapte și elemente mirifice care ascund făpturi mitice de certă origine agrară, pastorală, apicolă. Anul Nou Agrar de-buta în societatea tradițională în plină lună martie, imediat după Zilele Babelor, la 9 martie, când lumea începea ciclul Moșilor, momentCiteşte

Încă din timpuri preistorice încep să apară și să se per-petueze fel de fel de credințe, datini și superstiții legate de cultul soarelui. Luna martie (Mărțișor în calendarul popular) se încadrează unui început de ciclu specific cultului soarelui, întregul său interval fiind sub semnul magic al mărțișorului – simbol solarCiteşte

Numele popular al lunilor trădează o zestre mitică, ex-primată prin alegorii sau personificări în personaje tinere sau bătrâne care, prin înfățișare și comportament, redau un anumit grad de divinizare a fenomenelor meteorologice. Dacă lunile de iarnă apar sub înfățișarea unor personaje capricioase și ciu-date, cele de primăvară sunt redate prinCiteşte

Cultul domestic al moșilor și strămoșilor s-a men-ținut și transmis ani la rând, prin ceea ce ei au făcut bun pentru familie sau neam, amintirea străbunilor fiind invocată în ajutorul urmașilor vii, pământeni. Tocmai de aceea, înainte se obișnuia să se spună: „Măi copii, de ce vă rugați la icoane,Citeşte

În tradiția carpatică, fiecare specie de ani-male sălbatice își avea perioada rutului de primăvară într-o anumită zi, 24 februarie fiind ținută mult timp drept sărbătoarea consacrată unui „cap al primăverii”. La această dată se credea că „se logodesc păsările cerului”, adică începea perioada rutului. De la sărbătoarea simbolică a logodneiCiteşte

Prezența cultului ursului în arealul carpatic (și implicit și în cel bucovinean) a fost coborâtă până în zorii civilizației istoriei (paleolitic). Întotdeauna, românii au considerat ursul ca fiind un animal sacru, din motive ce țin de străvechile tradiții referitoare la acest animal. În primul rând, ursul este un animal curat,Citeşte