Ce se poate înţelege

Rezultatele unui sondaj (Poll/Int România – Agenţia de Rating Politic) realizat spre miez de vară, primul după căderea Guvernului, ni se arată foarte interesante. Deşi nu-i surprinzător că AUR rămâne în capul preferinţelor (chiar s-ar putea zice că îşi consolidează poziţia de lider la capitolul popularitate) sau că PNL întrece în clasamentul preferinţelor politice PSD (care, după cum fu croită o întrebare, e „principalul responsabil de criza prelungită”, urmând imediat răspunsul că „toţi, în mod egal”). Context în care însă nu-i limpede de unde, de la cine provine creşterea PNL. Din „nivelul de încredere” cu care este creditat Ilie Bolojan (cu aprox. 6% în urma lui George Simion)? De asemenea, interesant este de unde (şi cu ce argumente) vine nivelul sporit al încrederii în Dominic Fritz, liderul USR, creditat cu aprox. 10% peste aprecierea care este acordată partidului pe care îl conduce. Se caută vinovaţi(i)? Aşa s-a pus o întrebare, iar dacă astfel s-a pus chestiunea, a reieşit că PSD ori (aproape asemenea în prezumţii) „toţi”, pe urmă premierul găsit pe de altă parte cu cel mai mare nivel (personal) de încrede, urmat imediat de Dan, preşedintele ţării. De remarcat că 7,4% dintre respondenţii la aceasta (reprezentând aprox. o treime din cei care găsiră şi numiră „vinovatul”) – dincolo de aproape 10% care „nu ştiu” – zic că (nici) „n-au urmărit ştirile”. Ce s-ar (mai) putea înţelege? Că există români atât de siguri pe starea lor, încât nici nu contează…