Configurația geomorfologică a Bucovinei, precum și abundența plantelor melifere, înflorirea succesivă a acestora pe durata primăverii și verii au dus la dezvoltarea albinăritului în acest spațiu geografic încă din cele mai îndepărtarea vremuri. Avem suficiente informații referitoare la practicarea albinăritului primitiv, când albinele erau „vânate” direct din pădure și aduseCiteşte

În societatea tradițională, orice activitate ocupațională, indiferent de caracterul său agrar, pastoral, apicol pomicol etc., își avea un an nou specific, zi în care se derulau fel de fel de rituri de fertilitate, fecunditate sau cu caracter apotropaic, de apărare față de ființele malefice. Anul Nou Agrar avea loc, indiferentCiteşte

Înainte de creștinism, românii au avut și ei zeitățile lor ce au figurat într-o societate arhaică, bine și precis înregistrate în mitologia carpatică, Dochia fiind unul dintre aceste personaje. Dochia era o reprezentare maternă și agrară, care, ajunsă la vârsta senectuții, murea și renăștea simbolic la 9 martie. Prin manifestărileCiteşte

Postul Mare începea întotdeauna cu Spolocania, prima zi după Lăsatul Secului, zi numită cândva și Lunea curată, când oamenii „se spălau” cu băutură de fruptul din perioada câșlegilor de iarnă. Era și momentul când se purifica prin mijloace specifice spațiul înconjurător. Această zi era una obișnuită, fără restricții de activitate,Citeşte

Tinerii din societatea rurală tradițională aduceau în cotidian un echilibru și un plus de comportament. Momentele de maximă afirmare și de etalare a virtuților specifice tinerilor erau, în primul rând, în perioada sărbătorilor de iarnă, precum și la marile praguri de trecere, unul dintre aceste praguri fiind cel al intrăriiCiteşte

Boboteaza este ultima sărbătoare din ciclul celor de iarnă, un timp magic marcat atât în calendarul popular, cât și în cel bisericesc, zi în care se celebrează Botezul Domnului. Datorită suprapunerii cândva a naș-terii materiale a lui Iisus (Crăciunul) cu nașterea lui spirituală (Botezul) în aceeași zi, această sărbătoare cuprindeCiteşte

La români, numele popular al lunilor dezvăluie un fond mitic exprimat prin alegorii, dat fiind faptul că timpul a fost mereu sub incidența gândirii mitice. De obicei, lunile sunt personificate în tineri sau bătrâni, prin a căror înfățișare și comportament s-a urmărit să se redea un anumit grad de antropomorfizareCiteşte

Despre datinile și obiceiurile prilejuite de sărbătoarea Sfântului Andrei, am relatat pe larg în materialele publicate în anii din urmă. Astăzi facem cunoscut un obicei reprezentativ, ce avea loc și în satele bucovinene. Este vorba de păzitul usturoiului, care era o adevărată sărbătoare nocturnă ce avea loc în noaptea deCiteşte

Întregul sistem de datini, credințe, obiceiuri și tradiții mitice ale românilor scoate în evidență elemente și fapte mirifice, care pulsează făpturi mitice de certă origine agrară, pastorală, apicolă, de medicină empirică, unele având valențe benefice, altele, malefice. Lupul, ca animal real și mitologic, a persistat în cultura populară carpatică încăCiteşte

În mitologia românească, focul era însușit prin prisma mai multor aspecte, credințele despre foc scoțând în evidență și câteva relicve și reminiscențe ale cultului solar. Pentru carpaticii noștri, focul era o putere sacră și o făptură mitică, cu proprietăți regeneratoare. Focul era ceresc și pământesc. Între aceste două ipostaze eraCiteşte