Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a emis miercuri, 17 mai a.c., avizul pentru înfiinţarea primei organizaţii de management al destinaţiei (OMD) de nivel regional. Beneficiarul este Organizaţia de Management al Destinaţiei „Bucovina”, cu sediul în municipiul Suceava, str. Mitropoliei, nr. 4, a făcut cunoscut ministerul. „Încă o reuşită pentru Bucovina! AvizulCiteşte

În Ajunul Anului Nou, toate manifestările, începând cu urăturile, jocurile cu măști și completate cu practicile magice de divinație din noaptea dintre ani presupuneau, în societatea tradițională, o racordare a ființei umane la sfera arhetipurilor culturale străvechi.   Trecerea pragului de îmbătrânire a anului și de moarte a Anului Vechi,Citeşte

Crăciunul, ca mare sărbătoare popular-creștină, este prefațat de un ajun (Moș Ajun). Moș Ajun este un personaj mitologic care, pentru tradiția românească, reprezintă un adevărat zeu al Panteonului autohton, fiind fratele mai sărac al lui Moș Crăciun.Ca zi ce precede un mare eveniment calendaristic (Nașterea Domnului), Ajunul Crăciunului era presărat,Citeşte

Ziua de 20 decembrie este consemnată, în calendarul popular, ca o sărbătoare (Ignatul porcilor) închinată unei divinități solare și vegetale care mai târziu a preluat numele și data de celebrare de la sfântul creștin Ignatie Teofanul.   Ignatul porcilor este unul din momentele când putem reliefa semnele de întrebare aleCiteşte

Noaptea Sântandreiului sau Noaptea strigoilor (29-30 noiembrie) păstra altădată numeroase elemente specifice Anului Nou, probabil că în vremurile ancestrale se sărbătorea și începutul unui nou an.  

Șezătoarea ca obicei de muncă, de lucru comunitar, începea întotdeauna după terminarea muncilor agricole de toamnă, dar nu înainte de începutul Postului Crăciunului, ci imediat după data de 15 noiembrie, durând pe întreaga perioadă a acestui post și în Câșlegile de iarnă, cu o întrerupere de 14 zile între CrăciunCiteşte

Filipii erau în societatea tradițională carpatică niște reprezentări mitologice, adevărați zei casnici, celebrați numai de către femeile căsătorite sau văduve. Conform credințelor populare, Filipii de toamnă erau divinități năprasnice, patroni ocrotitori ai sălbăticiunilor, în special ai lupilor.Înainte, fiecare tânără primea în ziua nunții drept moștenire spirituală, de la mamă sauCiteşte

Sub impulsul tradiției populare, Arhanghelii (8 noiembrie) s-au menținut în credințele populare sub forma unor modele primordiale, iar realitatea cosmică a acestora le-a atribuit multiple valențe benefice pentru oameni.   Arhanghelii Mihail și Gavriil, sărbătoriți la 8 noiembrie, sunt percepuți și în calendarul popular ca fiind conducătorii cetelor de îngeri,Citeşte

Sâmedru este o zeitate a Panteonului popular, un patron al păstorilor și al turmelor de oi, sinonim cu Sfântul Dumitru din calendarul ortodox, celebrat la 26 octombrie. Sâmedru și Sângeorge sunt, în același timp, epifanii simbolice și sfinți păzitori ai anotimpurilor, între ei existând un fel de înțelegere cosmică: SângeorgeCiteşte

Vinerea Mare (14 octombrie) sau Vinerea celor 12 vineri este o sărbătoare pastorală dedicată în trecut unei divinități mitice din Panteonul popular. Biserica ortodoxă a suprapus peste reprezentarea precreștină, din calendarul popular, sărbătoarea creștină Cuvioasa Parascheva, care, treptat, a preluat și atribuțiile zeității uzurpate.   Sărbătorea de astăzi era înCiteşte