Bucovina are monumente şi statui fără emoţie, sterpe, convenţionale, comandate, grăbite. Pe firmamentul sculpturii sunt doar câteva nume cu relief: Ion Irimescu, Iftimie Bârleanu, Mihai Buculei, Vladimir Florea, Gavril Covalschi, Dan Covătaru şi cioplitorii în lemn Ion Maftei şi Sârghie. „Astăzi nu sunt sculptori, ci o puzderie de artişti deCiteşte

Ioan Holban (n. 1954), înainte de orice, este un generos: în biografia lui e târgul Fălticenilor, cu toate uliţele sale şi cu toată Galeria oamenilor de seamă iviţi din acest pământ preursit Culturii. În anii de până la şcolirea în Botoşani, la Colegiul „A.T. Laurian”, printre grinzile casei părinteşti s-aCiteşte

Bucovina, numită de Nichita Stănescu „aura nordică a mării”, la umbra Călimanilor (calea manilor magici), în oraşul temerarului Vasile Deac, Vatra Dornei, adăposteşte o adevărată oaste de melozi: Formaţia „Unison”, descinsă din Grupul „Perpetuum Folk” (2012). Impecabil arhitecturată (voci, chitare, viori, percuţie), însumând ani de trudă, consecvenţă şi creativitate, formaţiaCiteşte

Profesor cu eminenţă, dirijor de coruri ţărăneşti, pedagogice şi eclesiale, compozitor subtil şi om de aleasă ţinută cetăţenească, colocvialul Marian Palade însumă 75 de clape pe claviatura sa de bucureştean bucovinizat, împământenit pentru totdeauna în cultura şi istoria Ţării de Sus. Născut în 1950, absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” dinCiteşte

Despre Iraclie Porumbescu (şi Ciprian Porumbescu) s-au tipărit numeroase lucrări. Una dintre ultimele, intitulată „Familia Porumbescu”, editată de Ion Filipciuc după un manuscris semnat de Nicolae Cojoc, Editura Mioriţa, Câmpulung Moldovenesc, 2023, atrage atenţia prin câteva informaţii de luat în seamă, atât în privinţa biografiei Porumbeştilor, cât şi asupra învăţătoruluiCiteşte

 Întâlnirea noastră a fost folositoare: în plan cultural şi în planul cunoaşterii – doi oameni cu preocupări diferite, deosebiţi ca vârstă şi la altitudini de creştere spirituală care nu indicau o apropiere excepţională, chiar niciun punct de intersecţie.I-am văzut caietele cu însemnări şi i-am propus să le transformăm în cărţi.Citeşte

Ioan Chiraş al lui Pavel (n. 1939), suceviţean stabilit la Voievodeasa, apreciat maistru în domeniul mecanicii, vreme de 43 de ani s-a bucurat de o aleasă consideraţie ca diriguitor în universul fantast al cynegeticii. Era undiţar pe pâraiele îmbelşugate de odinioară, pasiune păgubitoare pentru silvicultorii care aveau (şi) peşte înCiteşte

E un prag aproape de vârf, mai mult dobândit decât râvnit. O însumare de agilitate şi trudă, de talent cultivat şi devoţiune pentru „cea mai fluidă dintre arte” (Cella Delavrancea). Câte repetiţii, câte note risipite în eter pentru un recital diafan! Scriu aşa, pălit de oarece melancolie, ameţit de părelnicileCiteşte

apoi giulgiurile i-au rămas în pământ, i s-au ţesut altele de vânt să fie uşor la înălţare precum focul strecurat prin fereastra din trupul Mariei şi duhul ce se purta peste limbi diferite şi mare   i s-a lăsat doar transparenţa atât cât putea să-i încapă veşmântul în pogorâre. liCiteşte

(Undrea, Andrea, Indrea, Neios) Cultura noastră tradiţională – populară este plină de moşnegi şi babe: Moşi de vară şi de toamnă, Moş Nicolae, Moş Ajun şi Moş Crăciun, Moş Ene; Baba Dochia, Baba din Ceata Urâţilor de Anul Nou, babe nebune, vrăjitoare, lecuitoare, dar şi Beba-Veche, Cârlibaba, Baba Novac oriCiteşte