Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York, s-a născut la 19 iulie 1936, într-o familie evreiască din Burdujeni, judeţul Suceava. Copilăria i-a fost marcată de deportarea în Transnistria, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, experienţă care avea să lase urme adânci în biografia şi în opera sa.
După revenirea în România, şi-a continuat studiile la Suceava, apoi a urmat Institutul de Construcţii din Bucureşti (1954-1959), unde s-a format ca inginer hidrotehnician. A lucrat ca inginer proiectant la diferite institute de proiectări şi ca cercetător ştiinţific principal la Institutul de Studii, Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor din Bucureşti, potrivit „Dicţionarului scriitorilor români” (Bucureşti, Editura Albatros, 2001).
A debutat publicistic în 1966, cu povestirea „Fierul de călcat dragostea”, în suplimentul „Povestea vorbei” al revistei „Ramuri” (nr. 9/1966), redactat de M.R. Paraschivescu, iar debutul editorial a fost în 1969, cu volumul de proză „Noaptea pe latura lungă’. A colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Familia”. „Echinox”, „Secolul XX”.
Din anul 1974 s-a dedicat în întregime scrisului. Până în 1986, când a plecat din ţară, în Statele Unite, a publicat 10 volume (cinci romane, trei volume de proză scurtă, două volume de eseuri). A fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979), pentru volumul de eseuri şi confesiuni „Anii de ucenicie ai lui August Prostul”, şi cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste), potrivit unui comunicat de presă al ICR New York din 27 ianuarie 2025, transmis AGERPRES.
După 1986, aflat în străinătate, Norman Manea a continuat să scrie în limba română şi a fost tradus în peste 30 de limbi, cărţile sale fiind elogios recenzate. Volumele publicate în SUA au figurat în selecţia celor mai importante apariţii editoriale din The New York Times.
Dintre volumele sale amintim: „Întoarcerea huliganului”, „Plicuri şi portrete”, „Fericirea obligatorie”, „Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul”, „Anii de ucenicie ai lui August Prostul”, „Plicul negru”, „Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici”, „Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow”, „Vorbind pietrei”, „Atrium”, „Variante la un autoportret”, „Vizuina”, „Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian”, „Cuvinte din exil” (împreună cu Hannes Stein), „Captivi”, „Cartea fiului”, „Zilele şi jocul”, „Laptele negru”, „Pe contur”, „Octombrie, ora opt”, „Ceaiul lui Proust şi alte povestiri” şi „Umbra exilată”.
Scriitorului i s-au decernat, în 1992, Bursa Guggenheim şi Premiul Mac-Arthur („Nobelul american”). În 1993, Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei „Literary Lion”. În 2002, i s-a decernat Premiul internaţional de literatură „Nonino” pentru Opera Omnia, iar în 2006 Premiul „Medicis Etranger” pentru volumul „Întoarcerea huliganului” şi a constituit momentul decisiv pentru consacrarea sa în lumea literară internaţională, romanul fiind publicat în Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Spania, Ţările de Jos, China. Tot în 2006, a fost distins cu Meritul Cultural în grad de Comandor de către Preşedinţia României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin şi în juriul internaţional al Premiului „Nonino”.În 2010, guvernul francez i-a acordat titlul şi medalia de „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres”, iar în 2011, Norman Manea a primit, în Germania, prestigiosul premiu literar „Nelly Sachs”.
Membru al Academiei de Arte din Berlin (din 2006), în 2012 a devenit primul autor român membru de onoare al Societăţii Regale de Literatură din Marea Britanie, cea mai veche şi mai prestigioasă instituţie britanică dedicată literelor.
În România, prozatorul a primit Premiul „Lux Mundi” (2006), oferit de Radio România Cultural. În 2008 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii din Bucureşti şi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş Bolyai” din ClujNapoca. I-a fost acordat, în 2009, Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia din partea revistei „Observator cultural”.
În 2012 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, fiind recompensat cu Premiul Naţional de Literatură. În 2013, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar în 2014, PEN-ul românesc a reiterat propunerea.
Preşedinţia României i-a conferit, în 2016, Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer „în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii şi a valorilor româneşti, pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere”. În acelaşi an, scriitorul Norman Manea a reprezentat România la Târgul Internaţional de Carte de la Guadalajara (FIL), fiind distins cu acest prilej cu Marele Premiu al FIL pentru Literatură în Limbi Romanice. Deţine Premiul Internaţional pentru eseu „Josep Palau i Fabre”, ediţia a IV-a, pentru cartea publicată în 2015, în spaniolă, „La quinta imposibilidad. Judaísmo y escritura”.
La 15 februarie 2016, a fost prezentat, în premieră, la Bucureşti, documentarul „România: Patru patrii”, de Alexandru Solomon, ce prezintă viziunea scriitorilor Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu şi Florin Lăzărescu asupra ţării în care s-au născut. Pentru Norman Manea, România înseamnă şi experienţa exilului: deportat în Transnistria la cinci ani, s-a strămutat la New York la vârsta de 50 de ani.
În acelaşi an, la Salonul de Carte de la Paris a fost prezentat volumul „Les tiroirs de l’exil. Dialogue avec Leon Volovici” (Lormont, Le Bord de l’eau, 2015), în cadrul unei întâlniri moderate de publicistul Antoine Spire, cu participarea autorului şi a traducătorului Nicolas Cavailles. Scriitorul a fost prezent şi în Austria, în cadrul unui amplu turneu de promovare a volumului de eseuri „Wir sind alle im Exil” (Editura Hanser, 2015), organizat de Institutul Cultural Român de la Viena. Volumul aduce în discuţie contradicţiile unei vieţi trăite între Vest şi Est, precum şi legătura dintre exil, limbă şi comunicare.
În 2020, Norman Manea a fost preşedintele de onoare al ediţiei 27 a Târgului de carte Gaudeamus Radio România, care a avut loc în perioada 16-22 noiembrie pe baza unui concept original, exclusiv online. Scriitorul s-a aflat alături de publicul Gaudeamus prin intermediul unei intervenţii în direct din New York.
Scriitorul a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 86 de ani, pe parcursul întregii zile, pe platformele social media ale Institutului Cultural Român, inclusiv ale reprezentanţelor din străinătate, Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ambasadei României la Washington şi ale altor parteneri. Filmul aniversar, conceput şi realizat de Alex Boda şi Johnny Vacar, a cuprins urări şi evocări venite din partea mai multor personalităţi culturale şi apropiaţi din România şi din întreaga lume, reconstituind „un portret subiectiv, personal, al unuia dintre cei mai cunoscuţi scriitori români la nivel internaţional”, conform unui comunicat ICR transmis AGERPRES, la 19 iulie 2022.
În 2024, în cadrul Târgului de Carte de la Madrid, la care România a fost prezentă cu stand naţional şi 20 de evenimente literare, a avut loc evenimentul intitulat „Omagiu pentru Norman Manea. Mereu acasă în limba română”.
Tot în 2024, la aniversarea vârstei de 88 ani, pe platformele social media ale Institutului Cultural Român şi pe cele ale reprezentanţelor sale din străinătate a fost difuzată o producţie video a Centrului Naţional al Cărţii, intitulată „Norman Manea 88 – o călătorie în istorie şi în memorie”, după un montaj realizat de poetul Florin Iaru. Potrivit unui comunicat ICR transmis AGERPRES, pe 19 iulie 2024, materialul cuprinde lecturi în şapte limbi din „Întoarcerea huliganului” şi rememorează fapte tragice din istoria secolului XX, apelând la imagini de epocă şi secvenţe din arhiva TVR.
Cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, marcată anual în data de 27 ianuarie, Institutul Cultural Român din New York a organizat, pe 31 ianuarie 2025, în premieră absolută, primul spectacol realizat vreodată după romanul autobiografic „Întoarcerea huliganului” de Norman Manea, una dintre marile conştiinţe morale ale secolului XX, supravieţuitor al Holocaustului. Conceput sub formă de teatru-atelier, adaptat pentru scenă de cunoscuta scriitoare şi dramaturgă româno-americană Saviana Stănescu, în regia lui Edward Einhorn, spectacolul a fost prezentat în sala Institutului Cultural Român de la New York ce poartă numele celebrului scriitor. | AGERPRES
Comentarii