Evoluţia leului de săptămâna trecută a fost influenţată mai mult de evenimentele externe decât de menţinerea unui guvern interimar, iar majoritatea analiştilor nu anticipează o retrogradare a ratingului României.
Pieţele internaţionale s-au mişcat în funcţie de starea conflictului din Golful Persic şi aşteaptă deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale.
Cursul euro a crescut marţi la 4,2456 lei dar s-a retras vineri la 5,2429 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat în culoarul 5,239 – 5,244 lei, cu închiderea la 5,242 lei. În schimb, zlotul a pierdut la sfârşitul săptămânii circa 0,3% iar forintul aproape 0,8%.
Într-o analiză recentă, Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, observa că evoluţia cursului de schimb este influenţată de faptul că „economia României se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi asociate persistenţei deficitelor gemene, deficitul de cont curent şi deficitul bugetar, ambele situându-se la niveluri mai ridicate comparativ cu cele înregistrate de alte economii din regiune. Aceste dezechilibre pot deveni mai dificil de gestionat în contextul unor episoade de volatilitate financiară internaţională sau al unor eventuale ieşiri de capital.”
Pe termen mediu, analiştii UniCredit Bank anticipează că cursul de schimb euro-leu va rămâne în a doua jumătate a anului probabil în intervalul 5,20 – 5,30, însă această „tranziţie ar putea avea loc chiar mai devreme (similar cu cea din mai 2025), în cazul unei presiuni puternice de depreciere asupra leului românesc”.
Piaţa monetară a rămas stabilă, consecinţă a excesului de lichiditate şi a faptului că băncile au ales să trimită bani în depozite la BNR, pentru care primesc o dobândă 5,5%/an, în condiţiile în care scăderea consumului a redus cererea de credite.
La nivel săptămânal, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,93%, iar indicele la 12 luni la 5,98%.
Euro a urcat joi până la 1,1477 dolari, după ce s-a anunţat reducerea preţurilor de producţie din Statele Unite, evoluţie care nu mai necesită o creştere a dobânzii de către Fed în ultima parte a anului. Intensificarea conflictului dintre SUA şi Iran, a majorat cererea de monedă americană, iar euro a închis săptămâna la 1,1439 dolari. În piaţa locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5713 şi 4,6014 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,5832 lei.
În aşteptarea instalării lui Andy Burnham în fruntea guvernului laburist, eveniment care se va desfăşura luni, investitorii au mizat pe o îmbunătăţire a economiei britanice şi au majorat cererea de lira sterlină. În piaţa locală, moneda britanică a atins joi un nou maxim istoric de 6,1754 lei, mai mult cu aproape 5,3% faţă de începutul anului, dar a coborât la finalul săptămânii la 6,1598 lei.
Moneda elveţiană a fluctuat în jurul pragului de 0,925 franci/euro. Cursul ei a urcat la nivel săptămânal de la 5,6583 la 5,6741 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut vineri de la 592,7065 lei la 588,7371 lei, faţă de 599,3508 lei, la începutul săptămânii, consecinţă a stabilizării metalului galben în jurul pragului de 4.000 dolari/uncie.
La finalul săptămânii, bitcoin testa pragul de 65.000 dolari iar ethereum pe cel de 1.900 dolari.
Comentarii