O voce singulară în spaţiul bucovinean
“Rezemată de-o cruce/ Între-un umăr şi-o veghe/ Vine-o zi dintr-o zi/ Un păcat să-l dezlege/ O spărtură în piept/ Sângerând pe o rană,/ Un copil dintr-un mine/ Ce se’ntoarce în mamă.” Aşa îşi începe poeta rădăuţeancă Oltea Lungoci poezia “Voi fi toamnă mereu”. Am citit versurile scrise de Oltea LungociCiteşte































Comentarii