Joia, a patra zi a săptămânii era dedicată de către romani zeului Jupiter. La români, Joia era o personificare a „femeii sfinte”, a Fecioarei care ocrotea lumea de ploile cu grindină. Joia, apărând în calendarul popular ca o femeie sfântă și binevoitoare, soră dreaptă cu Duminica și Vinerea, în generalCiteşte

Comemorarea Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, când Mântuitorul a fost întâmpinat cu ramuri de finic – moment consemnat în spiritualitatea populară românească sub denumirea de Duminica Floriilor – însumează concepte sincretice, care reprezintă unitatea dintre spirit și materie, între pământ și lumea celestă. Ca sărbătoare populară, Floriile se încadreazăCiteşte

La manifestarea devenită tradițională au participat 45 de creatori populari > În mod deosebit s-a evidențiat „școala” ouălor încondeiate de la Brodina Devenită tradițională în paleta de manifestări culturale desfășurate la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, ediția din anul acesta (cea de-a VIII-a) a Târgului de Paști a reușitCiteşte

Riturile de trecere la echilibrul echinocțial al naturii (primăvara și toamna) erau destul de complexe, ele marcând și începutul unor activități ce au păstrat o bună parte din structura generativă a substratului mitologic. Blagoviștenia (25 martie), luată sub aspectul ei popular, se integrează într-un segment al unui timp sacru, prielnicCiteşte

Alexie, sfânt creștin, figurează în calendarul popular drept o divinitate mitică, patron al tuturor viețuitoarelor care în timpul iernii hibernează fie în ascunzișurile subterane, fie în scorburi sau sub coaja copacilor (șerpi, insecte, broaște). Desigur că în societatea precreștină figura o astfel de reprezentare, dar atribuțiile sale au fost transferateCiteşte

Ziua Sântoaderului este celebrată în fiecare an. În prima sâmbătă din Postul Mare (anul acesta la 11 martie), tradiția românească consacrându-i acestui sfânt chiar o săptămână întreagă (Săptămâna lui Sântoader), prima după Lăsatul-secului. Sântoader este unul dintre sfinții creștini căruia i s-au atribuit multe dintre atribuțiile ce-i aparțineau unei ființeCiteşte

Întregul cortegiu de credințe, datini și tradiții mitice românești scoate în evidență fapte și elemente mirifice care ascund făpturi mitice de certă origine agrară, pastorală, apicolă. Anul Nou Agrar de-buta în societatea tradițională în plină lună martie, imediat după Zilele Babelor, la 9 martie, când lumea începea ciclul Moșilor, momentCiteşte

Încă din timpuri preistorice încep să apară și să se per-petueze fel de fel de credințe, datini și superstiții legate de cultul soarelui. Luna martie (Mărțișor în calendarul popular) se încadrează unui început de ciclu specific cultului soarelui, întregul său interval fiind sub semnul magic al mărțișorului – simbol solarCiteşte

Numele popular al lunilor trădează o zestre mitică, ex-primată prin alegorii sau personificări în personaje tinere sau bătrâne care, prin înfățișare și comportament, redau un anumit grad de divinizare a fenomenelor meteorologice. Dacă lunile de iarnă apar sub înfățișarea unor personaje capricioase și ciu-date, cele de primăvară sunt redate prinCiteşte

Cultul domestic al moșilor și strămoșilor s-a men-ținut și transmis ani la rând, prin ceea ce ei au făcut bun pentru familie sau neam, amintirea străbunilor fiind invocată în ajutorul urmașilor vii, pământeni. Tocmai de aceea, înainte se obișnuia să se spună: „Măi copii, de ce vă rugați la icoane,Citeşte