Desigur, recenta clasare a judeţului Suceava ca primă „destinaţie” (…a anului) în România reprezintă o reuşită grozavă. Să ne gândim doar că în anii trecuţi pe această poziţie s-au aflat Ţara Făgăraşului, Banatul (montan), judeţul Iaşi, Sibiul, iar în trei rânduri din urmă judeţul Braşov. În context, clasarea Sucevei pe locul cel mai de sus înseamnă „detronarea” Braşovului, despre care se părea că – oferind ce are de oferit – e dificil de dezlocuit. Iar clasarea Sucevei la egalitate cu judeţul Constanţa, în primul rând cu Litoralul…, e chiar mare lucru (deşi poţi să te gândeşti şi de ce, până acum, Marea de la Mamaia la Mangalia nu s-a aflat astfel între maximele favorite).
…Şi-apoi urmează să te întrebi. Ca urmare a acestei victorii turismul judeţului Suceava va creşte, deschizând şi mai largi braţele, cu oferte şi atracţii, în aşteptarea călătorilor din ţară şi de peste graniţe (inclusiv alţii decât cei obişnuiţi să ne viziteze, inclusiv alţii decât ucrainenii sau românii din Germania, Spania, Marea Britanie etc. care revin în august acasă şi pentru vacanţe teoretic mai ieftine ca cele de pe Rin, de la Barcelona ori Inverness şi Loch Ness). Ori poate (şi) se va mai cerne nişte piper peste preţuri, astfel încât nu doar hotelurile cu piscină şi cabanele cu ciubăr vor deveni mai scumpe, ci şi Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului mai scumpe pentru localnici. Se va vedea. Noi (aşa, în general, aşteptând ca oaspeţii să-şi lase aici paralele) suntem (prin tradiţie) primitori şi-i anunţăm că avem di tăti (…cele pe care li avem).




























Comentarii