În credința tradițională a societății carpatice, Sângeorge și Sâmedru erau două divinități, doi stâlpi calendaristici de bază: primul fiind considerat înverzitorul naturii, cel de al doilea era perceput ca un opus primului, adică închizătorul sezo-nului vegetal. Printre altele, de am-bele sărbători se obișnuia să se facă focuri pe înălțimi. DacăCiteşte

Imaginea lupului era înfățișată în tradiția populară printr-un amestec de trăsături (chiar omenești), fiind sugestiv ilustrată mitologic, cu zugrăveli stranii, infernale, provenite dintr-un arhetip ancestral al răului. Dintotdeauna, lupul a fost animalul sălbatic care a stat cel mai mult în atenția omului, mai ales în mediile silvestre pastorale, imaginea luiCiteşte

Vinerea Mare (14 octombrie) sau Vinerea celor 12 vineri este în calendarul popular o sărbătoare închinată în trecut unei divinități mitice; mai apoi biserica creștină a suprapus peste reprezentarea precreștină pe Cuvioasa Parascheva, care, treptat, a preluat în parte și atribuțiile zeiței „uzurpate”. În mediile pastorale, Vinerea Mare era șiCiteşte

La 7 octombrie 1910 se năștea la Udești, jud. Suceava, poetul și prozatorul Eusebiu Camilar, cel care venea pe lume cu gândul „la lu-mina de a crea” și care mereu s-a raportat la ținutul său natal. O dată, în curtea școlii din Udești, el afirma că „drumurile mele spre lumeCiteşte

Luna octombrie debutează în calendarul popular cu sărbătoarea Procoavă sau Procoavele (1 octombrie), zi în care calendarul bisericesc consemnează Acoperământul Maicii Domnului. Procoava era în tradiția românească o divinitate meteorologică aparținând panteonului popular, dar amintim că, în unele părți, capacul sau acoperământul sicriului se numește și procovăț. În tradiția noastră,Citeşte

Românului din societatea tradițională i-a fost mereu teamă de niște forțe malefice (ființe fantastice), care, în credința omului de atunci, planau în atmosferă, periclitând oricând viața și bunurile sale. Pentru a fi îmbunate, și nu incitate sau supărate, în anumite zile, special consemnate în calendarul popular, aceste „ființe” erau celebrateCiteşte

Există în orice cultură un set de modele arhetipale care, prin simpla lor invocare (rostire, scriere, gravare, gestualizare etc.), sub semnul unui impuls propriu omului spiritualizat, creează un suport solid pentru instituirea și perpetuarea relației om-divinitate. Atât creștinismul ortodox, cât și cel de factură populară comemorează, la 14 septembrie, douăCiteşte

Suferința era asumată în societatea tradițională cu stoicism și credința că efectele ei în plan psihospiritual se converteau în tot atâtea câștiguri ale ființei în plan sacral: la ușurarea trecerii prin „vămile văzduhului”, la spo-rirea răsplății dumnezeiești în lumea de apoi. Martiriul Sfântului Ioan Botezătorul a stat mereu ca unCiteşte

Atmosfera zilei de târg din orașul Gura Humorului a fost ieri amplificată, valoric și emoțional, de cea de-a 7-a ediție a Târgului de Paști organizat la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – Gura Humorului, manifestare intrată deja în tradiția instituției muzeale din localitate. Febrilitatea pregătirilor pentru Paști a fost accentuatăCiteşte