Sărbătorile de iarnă, în special Crăciunul, sunt deosebit de bogate în datini și obiceiuri, precum și în diferite simboluri menite să aducă bucuria momentului sărbătoresc în case și să asigure integrarea într-o nouă perioadă calendaristică. Amintim în numărul de față câteva dintre cele mai importante elemente simbolice ce au fostCiteşte

În tradiția românească, sărbătorile populare au avut un rost ontologic și un loc bine precizat. Ele erau îndeosebi legate de solstiții și echinocții, dar erau și numeroase manifestări și în afara acestora. Sărbătorile populare erau destul de misterioase, dacă intuim luminile, rădăci-nile și punțile de legătură cu vechile credințe. IgnatulCiteşte

Către sfârșitul anului, divinitățile indiferent de originea lor, populară sau bisericească, fie că aparțin calendarului popular, fie celui bisericesc, au fost percepute în credința tradițională ca fiind drept moși, ele făcând o categorie aparte: Moș Andrei, Moș Nicolae, Moș Nicoară, Moș Ajun, Moș Crăciun. Deci, aceste divinități îmbătrânesc odată cuCiteşte

Varvara este un personaj feminin din mitologia românească, aflată la vârsta senectuții, ce apare în calendarul popular într-o perioadă de îmbătrânire a timpului. Calendarul popular o consemnează la 4 decembrie, cu numele preluat de la Sf. Mare Muceniță Varvara din calendarul creștin. La români, de multe ori se întâlnesc sfințiCiteşte

Sântandrei este sărbătoarea populară din 30 noiembrie, zi sinonimă în calendarul popular cu Andreiu de Iarnă, numit pe alocuri și Cap de Iarnă. Această zi era dedicată în societatea precreștină unei divinități carpatice, un patron al lupilor, care, odată cu răspân-direa creștinismului, a preluat numele și data de celebrare aCiteşte

Ziua de Ovidenie (21 noiembrie) era mult așteptată în Bucovina, mai ales de către femei, pentru a avea prilejul să dea de pomană „lumina de veci”, lumânarea ce nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. În satele bucovinene (Straja, Bilca, Marginea, Ulma, Mănăstirea Humorului, Vama, Bosanci, Udești), se obișnuiaCiteşte

Postul Crăciunului este perioada magică de 40 de zile (15 noiembrie – 24 decem-brie), marcată de penitență și reținere de la distracții, perioadă ce implică, în primul rând, interdicții alimentare. În comparație cu celelalte pos-turi de peste an, Postul Cră-ciunului este ceva mai tolerant privitor la distracții, deoa-rece, în acestCiteşte

Din multitudinea sărbătorilor „nelegate” (sărbătorile populare), calendarul popular a consemnat și unele ce par a fi ciudate și chiar pitorești (ale nebunilor, omizilor, șoarecilor, împerecherii țiganilor etc.), una dintre acestea fiind Ziua tâlharilor. Ziua tâlharilor nu era resimțită nici pe departe ca un moment favorabil nelegiuiților, ci, dimpotrivă, un momentCiteşte

Arhetipul hramului, modelul său inițial, se pierde în timp, în universul miticului, această manifestare a spiritualității carpatice (și mai ales bucovinene) fiind cunoscută mai bine prin documentele vremii ce atestă hramurile satelor (bisericilor) din așezările noastre. Hramul satului (al bisericii) are la bază ceremoniile desfășurate în comunitățile precreștine care, înCiteşte

La 1 noiembrie, calendarul creștin-ortodox prăznuiește pe sfinții doctori Cosma și Damian (zi consemnată și în calendarul popular), ale căror nume, prin amalgamare, au dat Cosmandinul. O zi a Cosmandinului este întâlnită și la 1 iulie, divinitățile de astăzi activând în Asia creștinată, în prima parte a mileniului I, fiindCiteşte