Adulter. „Prima poruncă a femeii adultere: să îţi iubeşti aproapele ca şi pe… precedentul.” (Philippe Bouvard). „Pentru a gusta deplin plăcerea adulterului, ar trebui să fii o persoană foarte pioasă…” (Anatole France)
Argument (ignorat). Tânărul şofer – nou angajat – al unei maşini mortuare se chinuie, disperat, să agaţe, şi el, o fată, pe stradă: – Heiii, păpuşă…, ce zici de o plimbărică? – În maşina aia?! Sper că glumeşti! – Să glumesc? Păi, lumea moare ca să facă o tură cu limuzina asta! (PS – Junele uitase argumentul esenţial pentru orice fată: E şi gratis, domnişoară! Niciun client nu mi-a plătit cursa!)
Cântec de chef. „Mai adu-mi vin. / Singurătatea-mi îneacă gâtul ca un praf. / Şi să-mi aduci pe cel mai oacheş ţigan, de colo, din taraf, / Să beau cu el şi-apoi să-mi cânte. / Să-mi cânte mult, cu ochii-nchişi / Romanţe de pe vremea-n care fecioare anemice, blânde, / Plângeau iubiri aeriene sub floarea albilor caişi. / Ce negru eşti, ţigane, şi ce vioară veche… / Să nu-mi cânţi după note, să-mi cânţi după ureche / Şi să te-nalţi pe vârfuri cu fiecare notă / Şi ochii-n-chişi tot timpul. Am bani străvechi, de aur… / Şi-s vesel, măi ţigane, căci semeni a balaur / Cu labele în ghete şi coada-n redingotă. / Tu ai iubit vreodată? de ce-ai iubit ţigane? / Avea ochi albi şi umezi ca miezul de castane / Şi buze ca măceaşa şi sânii tari ca piatra? / Şofran avea pe pielea întinsă pe obraji / Şi bani de fier cu toartă, în salbe, pe grumaji / Şi-n sânge focul aprig cu care creşte şatra? / Te-ai îmbătat ţigane, dacă începi să plângi, / Îţi tremură vioara căci simte cum o strângi / Şi-arcuşul ţi se-n-doaie, în mână, că-l frămânţi / De ce-ai iubit, ţigane? De ce nu vrei să mori? / Eu nu plâng. Bea ca mine şi spânzurăte-n zori… / Dar nu. Tu ai vioara şi tot mai poţi să cânţi.” (Tudor Muşatescu)
Culmi (ale croitoriei). Să coşi o pereche de chiloţi rupţi pentru fundul mării; sau să întorci pe dos… costumul lui Adam.
Dragostea mea. „Dragostea mea, dragostea mea, / S-a ales praful din ea, / Pulberea, zgura, noroiul şi mlaştina. / Mi-am uitat mama şi baştina. / Tatăl mi-apare în vis, zâmbitor, / Dar eu ştiu că e mort şi-o să mor / Mai bând doar o gură de apă din cana / Care-şi desface pe masă, blând, rana. / Am pierdut, şi găsit, iar pierdut / Cărarea locului sfânt, / Ce se-ntinde de-aici, de pe pământ, / Spre-un rai cândva cunoscut…” (Emil Brumaru)
Drăgălăşenii (conjugale). La plajă. Ea: Dragule, îmi dai cu puţină cremă solară pe spate? El: Desigur, iubire! Numai stai să aduc trafaletul, că FCSB are meci diseară, la 21:45…
Eiffel. Un şeic revine în vizită la Paris şi, revăzând Turnul, zice: De atâţia ani sondează ăştia după petrol şi nimic…
Fumătoare (de nevoie). Între două prietene: – Letiţia, dar tu de când fumezi!? – Din seara aia de pomină în care soţul meu s-a întors mai devreme din delegaţie şi a găsit un muc de ţigară în scrumieră…
Examen. Mama îi scrie un e-mail fiului, student în sesiune: „Cum a decurs examenul!? Anunţă-mă!”. Răspuns: „Examenul a decurs excelent, profesorul a fost în extaz! M-a rugat chiar să-i repet demonstraţia, în toamnă!”
Inima. „N-am nimic decât inima: / Ţi-o dau. / Am un bordei în pădure, cu căprioare: / Te primesc în el. / Am un pat de frunze: / Te învelesc în el. / N-am bijuterii de purtat / Dar îţi dau toate stelele cerului, că sunt ale mele. / Te voi purta în Carul Mic prin pădure şi în Carul Mare prin toată lumea. / Mai am pentru tine, departe, departe… salbă de luni. / Şi mai am ceva pentru tine: inima. / Ia-mi-o şi poart-o!” (Tudor Arghezi)
Horoscop. Horoscopul tău pe luna viitoare. Sănătate: astrele îţi surâd. Bani: astrele îţi surâd şi mai tare. Dragoste: astrele fac pe ele de râs!
Maniac. Două blonde discută: – Ieri am fost atacată de un maniac! – Sexual? – Sincer…, nu prea…
România. „Cosmopolitism, supremaţia oportunităţii asupra principiului, invidioasa mediocritate a conducătorilor, tactica de a ridica nulităţile şi de a sugruma spiritele superioare, perfidia de a ucide prin calomnie, când nu poate răspunde în faţă, prin adevăr, cochetăria cu jupânul, cu ciocoiul şi cu străinul”. (B.P. Hasdeu, 23 iulie 1870, „Românul”)
Scriitoare. „Din nou satisfacţia aceasta cu totul aparte de a regăsi în cărţile altora gânduri pe care tu însuţi le-ai gândit. Îmi găsesc de data asta confirmate de Boisdeffre propriile opinii despre literatura feminină (poate ar fi mai propriu-zis «literatura scrisă de femei»; mai lung, dar mai exact): «Scriitoarele ne dau puţine opere feminine, dar, mai ales, opere puternice, adesea virile: acest lucru l-am putut constata cu Colette şi Simone de Beauvoir, îl vom verifica cu Béartrix Beck, Françoise MalletJoris, Christiane Rochefort». La acestea le-aş adăuga pe Marguerite Yourcenar, pe Margaret Mitchell, pe Edmonde Charles-Roux, pe – de ce nu ? – Agatha Christie.” (Radu Ciobanu)
Secret. Cine ştie să descifreze privirile femeilor nu mai are nimic de învăţat. (William Shakespeare)
Sfat. Directorul de vânzări, directorul de marketing şi directorul general se întorc cu toţii de la o conferinţă. Pe drum, într-un parc, găsesc o lampă fermecată. O freacă şi iată că apare un duh care le zice: Vă mulţumesc că m-aţi eliberat. În semn de recunoştinţă, voi îndeplini fiecăruia dintre voi câte o dorinţă. Directorul de vânzări: Eu primul, eu primul! Vreau să fiu în Bahamas pe un vapor, cu femei frumoase în jur şi fără nici o grijă… Şi, pffffff…, dispăru. Acuma eu! – strigă directorul de marketing. Vreau să fiu în Caraibe împreună cu fetele cele mai frumoase din lume, lângă un izvor din care să curgă cocteiluri exotice la nesfârşit… Şi dispăru şi el. Dumneavoastră? – zice duhul către directorul general. Aş dori ca ăştia doi să fie peste o oră înapoi în birourile lor. Morala: Lasă întotdeauna şeful să vorbească primul.
Trist. Un reporter întreabă: – Domnule, aveţi 103 ani, care-i cauza longevităţii Dvs? – Păi… nu am bani de înmormântare.
Comentarii