Revanșa

În ceea ce am numit „gâlceava neutrului” (făcând aluzie și la opiniile contradictorii despre acest gen ale lingviștilor), „atacurile” tardive ale desinenței –e (soldate, așa cum s-a văzut, cu erori), după biruința normativă a rivalei –uri, se manifestă simetric față de încercările acesteia din urmă de a strica regula instituită, atunci când desinența –e a fost victorioasă.

 

Vom ilustra această „revanșă” lingvistică în aceeași manieră, adică precizând mai întâi forma corectă. Și vom începe, oarecum sur-prinzător, chiar cu un cuvânt implicat în definirea gramaticală a situației analizate. > plurale – „Pluraluri colective cu rezonanțe reptiliene: lipide, trigliceride, grăsimi” („Adevărul literar și artistic” nr. 911, p. 2; este poate cea mai bună dovadă de instabilitate a neutrului plural, dacă până și acest cuvânt ce ține nemijlocit de gramatică este pasibil de abatere de la normă); > bareme – „pentru a se încadra în baremurile stabilite la Maastricht” („Gândul”, 15 februarie 2008, p. 12); > pliante – „Pliante sau plianturi, că nu mai știu cum e” (emisiune la Antena1, 22 martie 2008; aici ilustrăm mai degrabă starea de confuzie – reală sau mi-mată, în funcție de vorbitor –, care s-a instalat). Menținând prezentarea noastră în nota oarecum fri-volă a comparației cu compe-tițiile sportive ori cu conflic-tele prelungite, este cazul să reamintim că, mai ales prin noul „Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic”, 2005 (DOOM2), lupta dintre cele două desinențe s-a soldat, în unele cazuri, cu re-miză (sau cu victorii nede-cise, amânate). Ne referim, după cum este ușor de bă-nuit, la substantivele neutre cu forme duble de plural, ambele acceptate de norma literară actuală. Iată câteva exemple: debușee / debușeuri; maratonuri / maratoane; niveluri / nivele; sloganuri / sloga-ne; tuneluri / tunele etc. Ordinea în care am transcris cele două forme de plural nu este întâmplătoare. Ea o respectă pe cea din dicționar, aceasta sugerând că, deși amândouă variantele sunt acceptate, este preferată prima. De altfel, mulți dintre cititori își amintesc, pro-babil, că, în cazul lui nivel, cea de-a doua era conside-rată greșită de DOOM1 (1982), acceptarea ei de către noua ediție a lucrării acade-mice fiind considerată o concesie făcută lipsei de instruire și de cultură. Să mai semnalăm, în sfâr-șit, că în cazul unor neutre, dicționarele normative „au specializat” fiecare desinen-ță (dintre cele două pe care le-am urmărit) pentru un anumit înțeles al cuvântului, astfel fiind marcată diferențierea semantică: brâie (cingătoare, parte a corpului omenesc, ornament, șir) / brâuri (dans); complexe (tendință de comportare) / complexuri (construcție); ghivece (vase) / ghiveciuri (mâncare); rapoarte (relatare oficială; cât între două mărimi) / raporturi (relație); vise (imagine din timpul somnului) / visuri (aspirație) etc. (I. NEDELEA)