Marțea vaselor

Postul Mare începea întotdeauna cu Spolocania, prima zi după Lăsatul Secului, zi numită cândva și Lunea curată, când oamenii „se spălau” cu băutură de fruptul din perioada câșlegilor de iarnă. Era și momentul când se purifica prin mijloace specifice spațiul înconjurător. Această zi era una obișnuită, fără restricții de activitate, fiind impusă doar abstinența culinară, oamenii mâncând numai turte prăjite pe plită, castraveți și varză murată. Prima zi de marți din Postul Mare, zi cunoscută sub numele de Marțea vaselor sau a blidelor, era dedicată curățirii rituale prin spălare a blidelor (vaselor) cu leșie, detergent tradițional obținut din cenușă și apă clocotită, în care se mai puneau și anumite plante. Vasele din casă erau astfel curățate de fruptul (dulcele) din perioada precedentă în care s-a consumat carnea de porc, precum și alte preparate culinare. Pe alocuri, vasele spălate acum erau urcate în podul casei și ținute acolo până în sâmbăta Paștelui.

 

Tot în această zi (dacă vremea permitea) se culegea spânțul sterp (Helleborus viridis), plantă medicinală care trebuia recoltată dimineața, pe nemâncate și în pielea goală. Planta era obligatoriu culeasă numai de către femei. Spânțul era cules din grădinuța din fața casei, cu el se „ierbau” vitele bolnave sau se păstra și se folosea peste an. Și tot acum se procura piatra vânătă de la 9 negustori, totodată cumpărându-se și tămâie, din care, amestecate, rezulta un medicament folosit în medicina populară. În această zi de marți, femeile puneau găinile la clocit, pentru că puii scoși erau de mare căutare în practicile magice și în farmecele de peste vară. Femeile obișnuiau să strângă zăpadă din locuri curate, cu apa rezultată prin topire stropeau podelele, în timpul măturatului făcându-se anumite vrăji pentru îndepărtarea puricilor și a altor insecte de la casă. Cu această ocazie era stropită și vatra focului pentru a fi purificată pentru perioada următoare. După acest moment ceremonial, lumea intra din plin în Postul Mare, o perioadă de 7 săptămâni, cu interdicții culinare și distractive. Menționăm că Postul Mare este cel mai lung și mai sever din întreg anul calendaristic, inițial el era de 40 de zile, ulterior adăugându-i-se încă o săptămână. Cele 7 săptămâni sunt presărate cu fel de fel de datini și acte ritualice de sorginte creștină sau precreștină, cuprinse în cadrul unor sărbători de factură populară sau bisericească.