Pentru că a fost vorba aici şi de dificultăţi ale Rădăuţilor în relaţia urbei cu autoritatea centrală, să exemplificăm. Iată, în sensul acesta, rezumate, elementele unei mici epopei eroi-comice socialiste târzii, de la începutul anilor ‘80*. Într-un Memoriu privind necesitatea ridicării unor statui în oraşul Rădăuţi, adresat în aprilie 1982Citeşte

Problema „spaţiului corespunzător” pentru instituţia muzeală nu este una specifică Rădăuţilor şi nici vorbă că doar a vremii în discuţie, deşi începând cu anii ‘70 lucrurile sunt în ameliorare (până azi!). Ea este cvasigenerală cel puţin în zonă, de o anumită perenitate şi are însuşirea, ciudată numai în aparenţă, deCiteşte

În articolul anterior pe această temă spuneam că poate ar fi cazul unei reveniri care să ajute la o bună şi corectă înţelegere a lucrurilor şi, desigur, să ducă la concluzii care să vorbească în cât mai mare măsură despre realitatea însăşi. În ce mă priveşte, prejudecată ori nu, amCiteşte

Admirabilă în toate ale ei şi, la fel de ferm, absolut trebuitoare reacţie de cărturar ilustru şi iubitor de claritate în detalii are Ion Filipciuc (musai din Costişa, Bucovina), în Crai nou din 19 august 2021, p. 6-7 (Eminescu şi Slavici întru Serbarea de la Putna. Scrisoare deschisă) la opiniileCiteşte

În 9 februarie 1967, o adresă a Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (ministerul culturii de epocă), semnată de vicepreşedintele Ion Moraru şi adresată vicepreşedintelui Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Suceava, Ion Simini-ceanu, spunea: Suntem informaţi că,1 Comitetul raional de cultură şi artă Rădăuţi înţelege să foloseascăCiteşte

Îşi vor mai fi aducând aminte unii – consumatorii mai ales de bancuri, delicatesa subversivă a socializărilor comuniste – de întrebarea cârcotaşă „Clasa muncitoare, în socialism, bea şi ea şampanie? ” şi de răspunsul sec, extractul anecdotic, „Da. Prin reprezentanţii ei”. Aici accentul cădea, mai întâi, conştientizator şi sancţionând specific,Citeşte

Fotbal înseamnă, cel puţin la noi şi repede spus, mai ales lung prilej de vorbe şi de ipoteze. Că aşa, că nu aşa, că dacă aia, atunci ailaltă, că, uite, vezi tu, dar numai că… Ar putea, desigur, să fie fotbalul şi altceva, inclusiv fotbal, dar nu este şi dacăCiteşte

Probabil că niciuna dintre ireverenţele între care trăim – tot mai adaptaţi şi mai împăcaţi cu faptul – nu este mai dezgolită de cultură şi de educaţie şi mai păgubitoare decât cea a lipsei de consideraţie faţă de aproapele nostru vârstnic – deşi în discuţie ar trebui să se afle,Citeşte

Într-un număr recent al Românie literare, profesorul Nicolae Manolescu – pensionar, precum spune, după 53 de ani de învăţământ – se adresează printr-o scrisoare deschisă Preşedintelui României în legătură cu proiectul „România educată”. Dascălul direct şi indirect al multor români (preţuit – se vede asta şi din circulaţia documentului laCiteşte

Citesc zilele acestea noutăţi într-o poveste deja veche şi care, în mod bizar, continuă să adune istorie în timp ce o mulţime de oameni cu scaun la cap îi prezic şi îi aşteaptă sfârşitul şi sunt miraţi că o astfel de bazaconie mai are combustie. Iată însă: o şcoală deCiteşte