Semn

Rădăuţi – Bucureşti şi retur…

Pentru că a fost vorba aici şi de dificultăţi ale Rădăuţilor în relaţia urbei cu autoritatea centrală, să exemplificăm. Iată, în sensul acesta, rezumate, elementele unei mici epopei eroi-comice socialiste târzii, de la începutul anilor ‘80*.

Într-un Memoriu privind necesitatea ridicării unor statui în oraşul Rădăuţi, adresat în aprilie 1982 autorităţii administrative judeţene sub semnătura preşedintelui de atunci şi primarului de mai târziu, Dl. Mihai Frunză, contrasemnat de Gheorghe Cuciurean, secretar, se spune: „Ne facem o datorie de onoare din a vă aduce la cunoştinţă dorinţa generală a locuitorilor oraşului Rădăuţi şi din a vă ruga să interveniţi la forurile competente pentru obţinerea aprobărilor în vederea constituirii la Rădăuţi a unei ALEI A VOIEVOZILOR…”. Era vorba, „pentru început”, de trei statui – reprezentându-i pe Bogdan I, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare –, iar Memoriul invoca drept argumente pentru susţinerea proiectului următoarele: aniversarea în iulie 1983 a 570 de ani de atestare documentară a Rădăuţilor, existenţa Bisericii Bogdana – „cel mai vechi monument de arhitectură medievală din Moldova construit din piatră”, necropolă a întemeietorului şi a urmaşilor lui, respectul arătat istoriei şi urmelor ei de locuitori zonei şi atracţia exercitată de acestea asupra românilor în general, angajamentul localnicilor de a contribui nemijlocit, „cu sume de bani, cu materiale şi prin muncă patriotică”(!) la realizarea proiectului, precum şi faptul că „artişti plastici originari de pe aceste meleaguri s-au angajat să execute lucrările în mod voluntar” (menţionat fiind Marius Butunoiu, care cu un deceniu în urmă făcuse bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi).

Semn că solicitarea de sprijin a căpătat susţinere judeţeană este rezoluţia de pe document: „Tv. Toma Alex., vă rog să se facă demersuri necesare pentru a realiza ac. dorinţă”.

În octombrie 1982, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Suceava se adresează Secţiei de arhitectură şi sistematizare a Consiliului popular judeţean Suceava anunţând că s-a primit acordul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste pentru realizarea celor trei busturi şi, ca atare, se cere avizat proiectul de amplasare, propus în două variante (în privinţa cărora nu dispun de documente de arhivă).

Mai departe, o adresă din noiembrie 1982 a Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Suceava către Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste transmite organismului central „documentaţia şi datele cerute”: avizul „organului judeţean de partid” pentru realizarea şi amplasarea celor trei busturi, avizul de amplasare al Secţiei de arhitectură şi sistematizare, precum şi informaţiile potrivit cărora urma ca soclurile (de 2,30/0,50/0,50 m) să fie executate din beton placat cu travertin, iar drepturile de autor pentru busturile (de cca. un metru înălţime) lui Marius Butunoiu, lucrate în marmură, stabilite de Comisia de evaluare a Uniunii Artiştilor Plastici, să rămână, ca şi costul soclurilor, în sarcina Consiliului popular al oraşului Rădăuţi. Prin aceeaşi adresă se solicită Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste avizarea montării busturilor, urmând ca avizul Comisiei de artă monumentală să se obţină pe parcursul executării propriu-zise a lucrărilor. Ca element de presiune, mascat sub aparenţa ofertei de informaţii, se adaugă în adresa semnată de Alexandru Toma, preşedintele Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Suceava: „Menţionăm că în anul 1983 se va iniţia în oraşul Rădăuţi o suită de manifestări organizate pe plan local, care să marcheze împlinirea a 570 de ani de la prima atestare documentară a oraşului”.

Documentele de arhivă arată însă că în 1983, în chestiunea statuilor, nu se întâmplă mare lucru. Continuă dialogul şi la el participă personaje importante. În martie, printr-o adresă a Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Suceava care îl are ca destinatar pe „Tovarăşul Ladislau Hegeduş”, secretar de stat la Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, se revine la cea din noiembrie trecut şi se comunică noutatea că sculptorul Marius Butunoiu s-a oferit să doneze oraşului 6 busturi realizate în gips, înălţimea 1,20 m, şi anume: Bogdan I, Petru I Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Alexandru Ioan Cuza. Transpunerea în material definitiv se va face în atelierul de creaţie al armatei. Costul transpunerii – turnare în praf de marmură şi ciment alb –, conform antecalculaţiei întocmite, va fi de 78 000 lei, sumă care va fi acoperită din contribuţia cetăţenilor din Rădăuţi”. Se solicită avizarea ridicării acestor, acum, şase busturi la Rădăuţi.

Nedatate, dar provenind cu mare probabilitate din acelaşi an, sunt două scrisori adresate unui nivel ierarhic foarte înalt. Este adevărat că regula implică astfel de avizări şi că politeţea de partid cere ca destinatarul numit să nu fie instituţia, ci şeful ei. Textul scrisorilor sugerează însă dificultăţi şi insistenţe care se impun. Astfel, Traian Gîrba, prim secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., i se adresează lui Petru Enache, la secretariatul C.C. al P.C.R., invocând şi argumente anterior nefolosite: „Oraşul Rădăuţi, important centru muncitoresc, păstrează valoroase vestigii ale istoriei, amintirea unor fapte de vitejie ale unor mari personalităţi din trecutul neamului nostru. Dezvoltarea economică şi edilitară din anii luminoşi ai socialismului au dat oraşului un aspect modern şi civilizat. Cu numeroase prilejuri cetăţenii au cerut să se ridice şi în oraşul lor câteva monumente care să eternizeze dragostea lor de patrie şi istorie. În acest context, artistul plastic rădăuţean Marius Butunoiu…”. Se cere avizarea amplasării celor şase busturi „sub forma unei alei a voievozilor în centrul vechi al oraşului” şi se încheie: „Mulţumindu-vă pentru sprijinul permanent acordat judeţului Suceava, vă asigurăm de stima şi preţuirea noastră”.

Cealaltă scrisoare este adresată de Alexandru Toma şefului suprem al culturii şi educaţiei socialiste, Suzana Gâdea. Textul este o prelucrare a primului cu insistenţă pe aspectul cheltuielilor din surse locale şi contribuţii ale cetăţenilor.

Abia din 17 ianuarie 1984 datează, în arhiva fostului Comitet de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Suceava, răspunsul care încheie povestea: „În legătură cu solicitarea dv. privind obţinerea aprobării de amplasare în oraşul Rădăuţi a şase busturi reprezentându-i pe cei mai de seamă domnitori moldoveni, acţiune ce doriţi să o realizaţi cu ocazia împlinirii a 570 de ani de la prima atestare documentară a acestei aşezări, vă comunicăm acordul pentru amplasarea acestor busturi în curtea Liceului din Rădăuţi”. Semnat: secretar de stat, Ladislau Hegedüş.

Aşa, scris cu ü şi subliniat „amplasarea acestor busturi în curtea Liceului din Rădăuţi”. Fireşte, la 570 de ani de atestare documentară…

AUREL BUZINCU

*Documentele invocate se găsesc în Arhive culturale, IV, Artă monumentală şi de for – aflat în curs de pregătire pentru tipar.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: