– miercuri, 6 noiembrie 1918 –   Primim cu oarece umilință această îndreptare a lucrurilor pe care ne-o trimite spre publicare prietenul nostru Ion Filipciuc. Pe alocuri nu chiar „prietenos”, textul dumisale lămurește însă în termenii adevărului, pretinde domnia sa, o temă pe care ne-au propus-o autorii articolului pe careCiteşte

– miercuri, 6 noiembrie 1918 –   Ne va scoate din ceața nedumeririlor articolul Intrarea trupelor române în Bucovina, Din amintirile maiorului Anton Ionescu, publicat în „Gazeta Bucovinenilor”, București, an II, nr. 24, 1 decembrie 1935, p. 1-2, care conține câteva amănunte: „S-au împlinit 17 ani de la alipirea Bucovinei.Citeşte

Se prea poate ca aceste rînduri să-l bage în sperieți, mai cu seamă, pe poetul Ion Cozmei, originar din satul Călineștii lui Cuparencu și pretendent habotnic la o problematică descendență din dascălul Vasile Iaminovici, tatăl lui Gheorghe Eminovici și bunicul poetului Mihail Eminescu.   Spaima e cumplită pentru că IonCiteşte

Partea interesantă din istoria acestei familii de negustori armeni, înnobilată de regele Poloniei, cu militari de carieră, ingineri, artiști plastici, muzicieni și scriitori stă în faptul că Wlodzimierz Eminowicz (1863-1932) s-a interesat în chip deosebit de poetul român Mihail Eminescu, despre care polonezii bănuiau că descinde din neamul Eminowicz.  Citeşte

Slavistul bucovinean Gr. Nandriș cerceta în urmă cu aproape un veac vestigiile documentare privind Obîrșia poloneză a familiei Eminovici din Călineștii lui Cuparencu și în articolul cu acest titlu – „Junimea literară”, Cernăuți, 1923 –, prelua și un arbore genealogic al herbului polon Dolega, avînd un prim reprezentant în neguțătorulCiteşte

Se întîmplă că istoriile literare românești sînt opere de sinteză înainte de a se fi alcătuit monografii ale scriitorilor împricinați și canonul a fost brevetat de către divinul critic G. Călinescu prin Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941), dacă luăm ca literă de lege cursul IstoriaCiteşte

  Ion Filipciuc: Cum ai luat cunoștință de poezia lui Labiș? Radu Mareș: S-a întâmplat târziu, abia la Suceava, unde, ca proaspăt absolvent de Litere și după câteva rătăciri, am lucrat o perioadă. Să notez că veneam acolo de la Cluj unde fierbea mustul. Era a doua jumătate a deceniuluiCiteşte

– precum puiul în cîlți –   În acele zile încărcate cu patos revoluționar, poeții români cîntau aprins zile festive, republica, locomotiva, strungul, țapina, planurile economice sau chiar firava cravată pionierească. Și ne vom îngădui doar trei exemple: Cântec pentru Planul de Stat La început de an Te-a-mbrățișat poporul: EștiCiteşte

– precum puiul în cîlți –   Cei vizați în Critica și autocritica din „Iașul Nou” nu lasă garda jos și în nr. 227, vineri, 9 februarie 1951, p. 2, al revistei „Contemporanul”, vîntură replica Îngâmfare în loc de autocritică! Pe marginea unui „răspuns” al redacției „Iașului Nou”, cu următorulCiteşte

– precum puiul în cîlți –   Însă ce carte a cumpărat debutantul procopsit cu drepturi de autor și cîți leuți încasa Nicolae Labiș pentru cea dintîi poezie tipărită? Amănuntul fiind totuși important pentru interesul unui copil față de opul respectiv. Care nu este altul decît volumul Mihai Eminescu, StudiiCiteşte