Mii de suceveni au rămas fără locuri de muncă

> Doar anul acesta mai bine de 1500 de salariați și-au pierdut locurile de muncă > Disponibilizații se consideră victimele unui „joc sadic numit capitalism” > Investitori străini fără bonitate au făcut bani de pe urma economiei sucevene mult prea fragile > Romups a fost lichidat, Famos are datorii de ordinul miliardelor la bugetul de stat, Ambro și Akrom-Akal au redus drastic numărul angajaților Anul 1996 a marcat începutul declinului multora dintre cele mai semnificative societăți comerciale ale județului Suceava. În acel an au început privatizările în rândul celor mai reprezentative active din economia suceveană. Inflația, managementul defectuos și creșterea prețurilor la utilități sunt doar câteva dintre motivele pentru care societăți precum Avicola Suceava, fabrica de tricotaje „Zimbrul” Suceava, Fabrica de covoare Sircovtex Siret și nu în ultimul rând Abatorul Suceava nu mai există astăzi decât în registrele mari și prăfuite ale liderilor de sindicate.

 

“Începând cu anul 1996, conducerile sindicatelor sucevene au tras numeroase semnale de alarmă cu privire la acest fenomen, trimițând adrese către organele abilitate pentru analizarea modului de privatizare, având în vedere că aveam de-a face cu investitori care nu prezentau bonitate și un plan de afaceri bine elaborat, existând astfel premisa închiderii acestor unități”, ne-a declarat Gheorghe Vlădău, liderul Uniunii Județene a Sindicatelor Libere. Una câte una, societățile menționate au falimentat, iar vinovații sunt și astăzi căutați. Cei care au avut cel mai mult de suferit sunt cei aproximativ 8000 de angajați, care au alimentat listele de șomeri ai județului, începând cu anul 1996. Mai mult, unii dintre investitorii străini care au pus mâna pe proprietăți în județul Suceava au crezut că banii investiți le acordă drept de viață și de moarte asupra angajaților. Reprezentativă în acest sens este o societate comercială de prelucrare a lemnului din Moldovița, Best Wood, care s-a confruntat cu nu-meroase dificultăți, patronul societății acumulând datorii foarte mari către stat. În data de 19.09.2001, în cadrul Comisiei de Dialog Social, reprezentanții guvernului în județ au discutat situația firmei menționate dispunându-se controale, efectuate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, Garda de Mediu și Finanțe. În urma investigațiilor la fața locului, organele abilitate au dispus amendarea patronului sirian Omar Hayssam cu 175 de milioane lei pentru prestarea unor activități ilegale și efectuarea de presiuni asupra angajaților. Sirianul a reușit să fenteze, prin cel puțin 17 societăți comer-ciale, statul român cu câteva sute de miliarde de lei, relatează site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Menționăm că trei dintre aceste societăți comerciale au avut sediul în județul Suceava. „Patronul societății Best Wood Bucovina l-a amenințat cu moartea telefonic pe liderul de sindicat local, care a întreprins acțiunile de protest. A menționat că este dispus să plătească 10.000 de dolari pentru eliminarea sa”, ne-a spus dl Gheorghe Vlădău. Exportatorii suceveni, în pragul colapsului Nici în prezent economia suceveană nu a căpătat o “culoare roz”. Odată cu deprecierea monedei europene, mari societăți comerciale exportatoare de materii finite au început să pice una câte una sau să reducă drastic numărul personalului. Județul Suceava se confruntă de câtva luni cu concedieri masive de personal și cu restrângerea activității în mod dramatic la majoritatea societăților mai importante. Un adevărat fenomen, cu repercusiuni negative asupra economiei locale. Impactul social dat de aceste disponibilizări a început încă din primele săptămâni ale anului. Firmele cele mai afectate sunt cele a căror producție este destinată în cea mai mare parte exportului. Romups – lichidat Una dintre fabricile sucevene care și-a închis activitatea este S.C Romups S.A Suceava, firma care, încă din luna martie a acestui an, i-a concediat pe ultimii 150 de salariați, care mai lucrau în sectorul de producție. Potrivit spu-selor liderului de sindicat Gheorghe Vlădău, motivele care au dus la închiderea fabricii sunt multiple, printre acestea numărându-se și sistemul defectuos de privatizare practicat de FPS. “În data de 17.11.2003, cei 400 de sin-dicaliști ai Romups au întreprins activități de protest față de atitudinea conducerii adminis-trației și neimplicarea Prefecturii în rezolvarea modului defectuos de privatizare a societății, care, dintr-o unitate reprezentativă, cu pro-ducție unică în țară de căzi de baie emailate, a început să înregistreze pierderi uriașe, pierderi care, în 2005, au dus la închiderea societății”, ne-a declarat același lider județean de sindicat. Falimentul societății a fost declarat, unitatea fiind deja lichidată. De remarcat este faptul că cei 400 de angajați ai societății au fost trimiși în șomaj, iar datoria firmei la bugetul de stat se ridică la 136,6 miliarde de lei. Ambro, paradisul ruginit al industriei sucevene? Startul privind concedierile masive de personal a fost dat de S.C Ambro S.A Suceava, unul dintre cei mai importanți producători și exportatori de celuloză și hârtie. La sfârșitul lunii februarie 2005, firma a anunțat că își va restrânge semnificativ activitatea, urmând ca 75% din fabrică să fie închisă. Practic, prin această decizie, 745 din totalul de 1.030 de salariați ai S.C Ambro S.A au rămas fără locuri de muncă, cele mai afectate fiind sectoarele de producție. În acest caz principalele motive invocate de conducerea fabricii au fost pier-derile înregistrate în urma scăderii euro și im-posibilitatea achitării datoriilor curente. Dis-perați, angajații de la Ambro au ieșit în stradă, sperând în producerea unui miracol. Frica dis-ponibilizaților era alimentată de posibilitatea nerespectării de către conducerea unității a contractului colectiv de muncă. Țipete, lacrimi și amenințări, astfel putea fi descrisă imaginea ultimului protest desfășurat chiar în fața fabricii de către aproximativ 200 de sindicaliști ai S.C Ambro S.A. După luni de proteste, cei 745 de disponibilizați au putut scanda “victorie”, nu pentru că ar fi fost reangajați, ci pentru că în contul lor a fost virată suma de 18 miliarde de lei, bani care li se cuveneau de drept. “A fost virată în cont suma de 18 miliarde de lei, care reprezintă salariile compensatorii ale anga-jaților plus concediile și anumite prime, care li se cuvin”, ne-a declarat Costel Buta, lider de sindicat. Grupul francez Rossmann, căruia îi aparține complexa unitate, a fost nevoit să restrângă activitatea societății, rămânând în funcțiune doar secțiile de carton ondulat, secția de saci și o singură mașină de produs hârtie din deșeuri, în timp ce secțiile de tocare, de celuloză, regenerare și principala mașină de produs hârtie din celuloză au fost închise. Akrom-Akal a concediat două treimi dintre angajați, Famos are datorii de miliarde la bugetul de stat Acest șir negru al concedierilor a urmat cu S.C Akrom-Akal Textile România Suceava. Conducerea acestei societăți a anunțat, în urmă cu aproximativ cinci luni, că va concedia două treimi din cei 950 de salariați, activitatea de producție înregistrând o diminuare semnificativă. Trebuie subliniat că, deși a concediat două treimi din personal, Akrom-Akal nu are datorii la bugetul de stat. Timp de două săptămâni angajații unității au trăit clipe de coșmar, ei considerându-se victimele unui „joc sadic numit capitalism”. „Am fost anunțați cu vreo două săptămâni înainte că societatea trebuie să ne dea afară. La început am crezut că vom pleca toți, dar apoi ne-am dat seama că vom fi selectați. A fost un stres continuu. Eu nu am decât 8 clase, la fel ca mulți alții care lucrează acolo. Nu am ce să le reproșez. Am muncit, am fost plătit pe măsură. Doar că… mi-am pierdut locul de muncă și chiar nu știu ce voi face sau unde mă voi putea angaja, pentru că până în prezent… nu mi-am găsit nimic”, ne-a declarat un fost angajat al societății Akrom-Akal, care a preferat să-și păstreze anonimatul. Pe de altă, parte S.C Famos S.A Suceava, firmă cu capital majoritar de stat, are datorii la bugetul de stat de ordinul zecilor de miliarde. Societatea menționată a fost înființată în iulie 1998, iar produsele sale au fost omologate în mai 2000. Capacitatea fabricii este de 200 de milioane de seringi și 400 de milioane de ace pe an. În prezent, conform datelor prezentate de site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, datoria societății la bugetul de stat se ridică la 20 de miliarde lei. Pentru că este o societate (majoritar) de stat, Finanțele nu pot să declanșeze acțiunea de executare silită, astfel că datoriile unității nu vor fi recuperate curând.