Cu-cu-riii-guuu ! Practicați răciturile…

> Ei bine, feții moșului, dacă vă preumblați – și de ce să n-o faceți, că tot e sezonul – pe la Mănăstirea Slatina, ctitoria Lăpușneanului, ei bine, și voiți a vă amuza nițel, apoi, mereți iute la Cartea de impresii și citiți la data de 10 Gustar 1993. Ce scrie?! Reproduc leit: Cristi Nebunu & Edy Smintitu au adus tălpile picioarelor lor în acest sfânt lăcaș și și-au plecat genunchii în fața slavei dumnezeiești”. Mai zi că n-au fler și farmec (poeticesc) spurcatele (dar, totuși), pioasele pughibaale…

 

> Și tot din… cărturari: Prin vecini, un cocoș cântă aproape tot timpul (piața Odeon!). Este prietenul meu, singurul meu prieten. Se vede că trăiește în vreo mansardă de peste drum. Prezența și mai ales cântecul lui mă reconciliază cu Parisul, și chiar cu mine însumi. Eram făcut să fiu rândaș într-o gospodărie țărănească, să huzuresc în bălegar. Când ai un suflet elegiac, e cu neputință să trăiești în Istorie și să faci impresie bună. Cum să te desfășori în ea, când știi, când simți că fiecare zi care trece te îndepărtează și mai mult de Paradis? (Cioran, Caiete, I, Humanitas, 2005, pag. 166-167). > Și cu asta vă mai spui o poveste, foarte adevărată (daa!), culeasă de noi chiar din gura unei profesoare de la “Ștefan”. Povestea dăscălița: Vine la mine mama unui elev: o loază! Era chestiune de reparat la niște note. Discutăm, ce discutăm. La urmă îmi spune: “Doamna M…, v-aș fi adus un cocoș, da’ nu știu dacă practicați răciturile!” Teoria ca teoria, da’ pintenatuu… > Și sfatul zilei de astăzi (după Aivanhov, ca de obicei): Toate creaturile care populează universul au primit de la Inteligența Cosmică un sunet bine definit. Inteligența Cosmică a fost aceea care le-a acordat pentru ca ele să poată alcătui o simfonie în această imensitate. Din nefericire, pe pământ, ceea ce auzim este o îngrozitoare cacofonie, fiindcă oamenii au părăsit acea stare de inocență în care Dumnezeu i-a zămislit la începuturi. Ei nu mai sunt în stare să vibreze la unison cu armonia universală, conștiința fiindu-le limitată, concentrată pe personalitatea, pe natura lor inferioară, care le inspiră reacții egoiste, interesate, pasionale. În ziua în care vor începe să-și părăsească limitele naturii lor inferioare, ca să pătrundă în nemărginirea naturii lor superioare, ei vor vibra în acord cu întreg universul. Datorită acestei acordări, ei vor primi cele mai bune influențe, fiindcă vor restabili canalul prin care energiile celeste vor putea circula și veni să îi viziteze. Ei, ce mai șezi, drag-dugleșulee?! Adelante! (D.B., numa’ olecutză deza…cordat)