Pentru pasionaţii de poezie, bucuria provocată de lansarea unei cărţi de versuri poate fi întrecută doar de un singur fapt cultural – o dublă lansare. Şi când acest fapt se întâmplă, deloc întâmplător, într-un cadru paradiziac şi în preajma uneia dintre cele mai însemnate sărbători ale creştinătăţii, Cincizeci-mea, intensitatea emoţională atinge cote maxime. În bătătura Muzeului Arta Lemnului (MAL), instituţie unică în ţară, care împlineşte, chiar în această perioadă, 90 de ani de existenţă, sub un cort care ne-a amintit de locul Pogorârii Sfântului Duh şi al întemeierii Bisericii Creştine, prof. dr. Luminiţa Reveica Ţaran a venit în faţa unui public ce a egalat, numeric, prezenţa la un mic festival, cu două volume de poezie – „Colecţionarul de secunde”, Editura „Tipo Moldova”, Iaşi, 2025 şi „Destin întors”, Editura „PIM”, Iaşi, 2025.
După lansarea de la Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” din decembrie 2015, publicul bucovinean aştepta, cu înfrigurare, o prezentare a acestora acasă, iar aşteptările nu i-au fost înşelate. Evenimentul a fost unul de excepţie, atât prin calitatea organizării şi a participanţilor, cât şi prin sincretismul său. Limbile de foc ale Mângâietorului i-au atins pe toţi cei prezenţi, făcându-i să nu simtă gradele puţine de afară, ci fiorii întâlnirii cu poezia adevărată.
Rând pe rând, prezentatorii celor două volume s-au întrecut în binemeritate elogii aduse artei poetice, profunzimii ideatice şi diversităţii prozodice ale acestei poete ascunse până acum publicului larg. Căci, în cercurile restrânse ale cenaclurilor în care activa şi în revistele literare regionale, virtuţile sale poetice erau de mult cunoscute şi apreciate. Mai mult, trofeul „Grigore Vieru” al Societăţii Culturale „Apollon” câştigat în 2023 echivala, deja, cu o consacrare.
Binecuvântată de părintele Mihai Botezat, reprezentantul gazdei mari, cel care nu a uitat să ne poftească la suita de manifestări prilejuite de sărbătorirea aniversară a MAL deschisă chiar de acest debut poetic al Luminţei Ţăran, serata literară a fost moderată de preşedintele Cenaclului Literar „Ţara de Sus” din Câmpulung Moldovenesc, prof. universitar Neculai-Marcel Flocea. Cu binecunoscuta-i carismă şi inginereasca-i abilitate organizatorică i-a condus narativul nu doar impecabil, ci şi plăcut.
Oaspeţilor de seamă veniţi din zări de Bucovină le-a făcut concurenţă de reprezentare „desantul” ieşean, în fruntea căruia s-a aflat neobosita Rodica Rodean, membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Culturale „Universul Prieteniei”. Jurnalist, editor şi promotor cultural, dna Rodean nu este doar o susţinătoare a culturii din Bucovina, organizatoarea unor memorabile „Amiezi bucovinene” în capitala moldavă, dar, ca una de-a noastră, vămeancă prin obârşie, reconfirmată prin titlul de cetăţean de onoare al acestei comune, a fost coorganizatoare a festivalului „Umor fără frontiere în Ţara de Sus”, coautorea mai multor antologii literare ale autorilor din zonă, dar, mai ales a dat imboldul debutului editorial unor „truditori ai peniţei” cărora le lipsea curajul debutului. Este şi cazul Luminiţei Ţaran, dar şi al „celeilalte Luminiţe”, subsemnata.
Economist de profesie, dna Rodean a îmbrăţişat activismul cultural cu pasiune şi are o vocaţie de necontestat pentru acesta. Recunoaşte că din cele peste patru sute de volume editate în cei peste optsprezece ani de activitate voluntară pe tărâm cultural, cel al Luminiţei Ţaran a fost unul la care a lucrat cu mare plăcere, „materialul” liric oferit de poetă, dar şi calităţile umane ale autoarei contribuind la acest demers.
În calitatea sa de îngrijitor de ediţie a volumului „Destin întors”, prof. universitar dr. I. C. Corjan a lăudat măiestria cu care fosta sa masterandă se exprimă liric, atât în poemele care respectă canonul clasic, excelând, mai cu seamă în arta sonetului, cât şi în cele cu versificaţie liberă. Grafica volumului, realizată de maestrul humorean Radu Bercea, prezent şi el la eveniment, completează şi înnobilează cartea, punând în lumină fondul ideatic şi frumuseţea cuvântului scris. Luminiţa Ţaran este un poet valoros, deja consacrat, afirmă universitarul sucevean, exprimându-şi convingerea că timpul, exegeza şi, mai ales, cititorii vor consfinţi acest fapt.
Semnatar al prefaţei volumului „Colecţionarul de cuvinte”, binecunoscutul poet Liviu Apetroaie recunoaşte în faţa unui public, la fel de emoţionat ca domnia sa, că revine la Câmpulung cu drag şi cu nostalgie, calitatea de absolvent al Liceului Militar fiind unul dintre motive. Cu puţin mai mult decât acum un an îşi lansa cel mai recent volum de versuri, „Sau nu”, la Biblioteca Municipală şi la Colegiul Militar „Ştefan cel Mare”. Şi atunci era flancat de „Femei ilustre”, ceva mai multe, misiunea sa principală fiind, să prezinte cartea-album a eseistului şi bibliografului Nicolae Busuioc. Cu glas de sirenă silvană, Câmpulungul l-a ademenit şi de această dată, poetul muzeograf mărturisind slăbiciunea sa pentru cântecul naturii şi încântarea pentru cum este el oglindit în muzeul câmpulungean, dar şi în lirica poetei Luminiţa Ţaran. Fiind deja la a treia prezentare a volumelor, poetul-critic a reuşit să descopere şi să ne prezinte noi valenţe şi subtilităţi ale poeziei cuprinsă în acestea, o poezie a marelor idei şi a unei largi palete stilistice care, în varietatea lor, oglindesc nu un începător de drum, ci un autor matur şi asumat.
Profesoara Dorina Ghideon, rafinat eseist şi critic, remarcă, la rândul său, că poezia Luminiţei Ţaran, atât cea de factură tradiţionalistă, cât şi cea neo-modernistă se remarcă prin bogăţia tematică şi prin frumuseţea limbajului poetic, prin tonul său grav şi reflexiv în care metafora, deşi irumpe vulcanic, conduce la un construct poetic unitar, echilibrat şi optimist.
Veşnic îndrăgostitul Traian Nistiriuc s-a oprit asupra poeziei de dragoste şi, citând copios din cele două volume, a subliniat intensitatea trăirii erotice, în timp ce subsemnata am ales să remarc prezenţa şi importanţa mitului, temelia întregii culturi umane, în creaţia Luminiţei Ţaran.
Intensa şi ferventa sa participare la viaţa culturală bucovineano-moldavă, concretizată în apartenenţa la diverse cenacluri şi asociaţii literare, în organizarea de festivaluri şi, nu în ultimul rând, în cooptarea sa în colectivele de redacţie ale mai multor reviste culturale, i-a adus preţuirea comunităţii culturale regionale şi o binemeritată faimă ce a depăşit hotarele acesteia. Astfel, cenaclurile „Ţara de Sus”, „Nectarie”, „Nicolae Labiş”, „Maşina cu poeţi”, dar şi Asociaţia Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, Asociaţia „Universul Prieteniei”, Societatea „Arboroasa” au avut o semnificativă reprezentare la ritualul de trecere spre lume a celor două cărţi şi la intrarea Luminiţei Ţaran în cinul poeţilor consacraţi.
Din partea ASATD Vatra Dornei, scriitoarea Paraschiva Abutnăriţei a vorbit, la superlativ, despre întreaga activitate a omului de cultură Luminiţa Ţaran ca dascăl hăruit, descoperitor şi îndrumător de talente, dar şi gazetar înzestrat şi harnic, cronicar al evenimentelor culturale, eseurile sale critice fiind solicitate de toate revistele de profil, iar prefeţele şi cuvintele sale introductive onorând productele literare a multor aspiranţi la gloria literară.
Venit de la Fălticeni, poetul şi umoristul Constantin Bulboacă i-a dedicat un catren şi i-a salutat prezenţa în revista „Zbor”, publicaţia Cenaclului „Nicolae Labiş”.
Mereu surprinzătoarea doamnă a condeiului bucovinean, nonagenara Artemisia Ignătescu, cea care a găsit în jurnalism şi în literatura autobiografică izvorul tinereţii fără bătrâneţe, a salutat, la rândul său, întruparea în carte a poeziei Luminiţei Ţăran şi i-a urat îndelungată şi prodigioasă activitate pe mai departe.
La reuşita serii au contribuit şi interludiile dramatice şi muzicale. A evoluat, pentru început, trupa de teatru a Şcolii Gimnaziale „Teodor V. Ştefanelli” care, în regia profesoarei lor, nimeni alta decât Luminiţa Ţaran, ne-a prezentat un moment Caragiale, câteva scene celebre din schiţele „Dl. Goe” şi „Five o‘ clock”. Flautistul Puiu Creţu a încălzit atmosfera cu o doină ardelenească şi cu o horă bucovineană. O furtună de aplauze a stârnit Corala „Academica-Bucovina” care, de peste 20 de ani, sub bagheta magică a prof. Emil Forfotă, repurtează, atât pe teritoriul ţării, cât şi la mari festivaluri internaţionale, succes după succes. Apreciindu-i prestaţia la justa valoare, publicul nu s-a mulţumit cu un singur bis. Nici îndrăgita interpretă Felicia Oblezniuc nu a scăpat mai uşor, mai ales când după o doină şi o priceasnă interpretate dumnezeieşte i s-a alăturat prof. Puiu Creţu cu flautul său fermecat.
O atmosferă incendiară la 13°C, o mare sărbătoare, nu doar a spiritului şi a artelor, dar şi a omeniei şi prieteniei, în care „Destinul întors” spre Poezie al poetei Luminiţa Ţăran s-a fixat definitiv în conştiinţa cititorilor şi în istoria culturală a Bucovinei.
LUMINIŢA IGNEA
Comentarii