O seară la teatru

…În ultimii ani ni s-a desluşit (inclusiv în manieră statistică): vacanţa mare a românilor care au parte de aşa ceva durează (după buget ori după dezlegare de la slujbă), între 3-5-7 zile. Preţul unor astfel zile de vară se stabileşte (se ştie?!…) conform unei ecuaţii cu destul de multe cunoscute, necunoscute şi variabile: cel al cazării (eventual în acord cu cel european şi cu cel loco, apropo de valoarea tichetelor turistice), al transportului, al mesei şi distracţiei. Pe scurt. Recent am constatat, la Kilometrul Zero al turismului românesc din Bucureşti, nişte valori critice: mititelul românesc (pentru români şi străini – de curând, cei din Ţara Galilor) tinde spre 2 euro/buc.; „berea casei” (fără alt nume decât cel că ar fi mai ieftină ca altele cu nume) – de la 7 euro; cupa de îngheţată, de la 1,5 euro (înţelesul fiind că tre’ să iei măcar trei); cafeluţa matinală plus apa, împreună, spre 10 euro. Ar rezulta că nu te poţi aşeza la o masă turistică românească (începând cu ciorba săracului, cea de 6 euro) fără să fii pregătit să o plăteşti cam ca (după ştiinţa mea) la Praga, Budapesta ori chiar Paris. Fie voia călătorului/ turistului, un prânz (…cumpătat) e de comparat cu o seară la Operă ori la Ateneu şi, chiar mai ieftin, cu una la Teatru. O seară de teatru încă mai face cât o bere oarecare şi patru mititei.