În duminica Pogorârii Sfântului Duh (sau Duminica Mare, cum i se spune), ploaia ne îmbrăţişa din când în când cu picuri reci şi norii groşi nu ne lăsau să ne bucurăm de soare. Ne-am bucurat însă, ca la mare zi de sărbătoare, de o nouă întâlnire a membrilor Cenaclului Transfrontalier „Maşina cu poeţi” Cernăuţi-Suceava, care a avut loc la Berchişeşti, întâlnire devenită tradiţională în fiecare lună mai. Am admirat satul tot mai bine gospodărit, casele împodobite cu flori şi frunze de tei, după tradiţie, de Duminica Mare. La Centrul Cultural, vrednica primăriţă Violeta Zenovia Ţăran a întâmpinat, cu ospitalitatea bine cunoscută, pe scriitorii veniţi de la Cernăuţi, Iaşi, Fălticeni, Dorohoi, Câmpulung, Vatra Dornei, Pojorâta, Suceava. I-au fost alături, cu vestitul colac de „bun venit”, copii frumoşi, înveşmântaţi în costum tradiţional şi directoarea şcolii, prof. Genoveva Bîrgovan. După cuvântul de întâmpinare rostit de primăriţa Violeta Ţăran şi anunţarea programului desfăşurării întâlnirii de către Constantin Horbovanu, coordonatorul cenaclului din partea de sud a Bucovinei, directoarea şcolii ne-a invitat la spectacolul pregătit de elevii şcolilor din comună, sub genericul „Mare sărbătoare la Berchişeşti”. În deschidere, elevul Andrei Lucaci a prezentat istoricul comunei şi realizările de azi, urmat fiind de foarte tânăra solistă Olivia Varvaroi, premiată recent la concursul pentru grădiniţe „Voinicelul”. De la Corlata, ne-a încântat solistul Rareş Obadă. O surpriză şi o încântare, prin autenticitate şi virtuozitate, ne-a produs ansamblul de dansuri ale comunităţii rome, îndrumat de Sorin Moldovan, o dovadă că toţi copiii comunei, indiferent de etnie, se bucură de aceeaşi atenţie din partea dascălilor. Trupa de teatru, îndrumată de Costel Grămadă, a prezentat dramatizarea basmului „Sarea în bucate”. Membrii clubului de poezie, îndrumaţi de bibliotecar Lăcrămioara Lupăescu, au recitat creaţii proprii, sincere, curate, pe teme potrivite vârstei: iubirea pentru sat, copilăria, copilul şi cartea, sfaturi de la părinţi, cum se scrie o poezie, prietenia, rolul lecturii, iar îndrumătoarea a vorbit despre bogatele activităţi care se desfăşoară la bibliotecă. Tinerii creatori au fost invitaţi să publice în revista „Moldova literară„ de către preşedinta Societăţii Scriitorilor fără Frontiere, scriitoarea Elena Mândru. O talentată solistă de muzică populară, purtând un costum popular autentic, Alexandra Amironesei, ne-a invitat „Hai veniţi la joc şi voi!”. Toţi copiii şi îndrumătorii lor au fost premiaţi de primăriţă, directoarea şcolii şi scriitorul Constantin Horbovanu. S-a ţinut un moment de reculegere pentru doi talentaţi colegi plecaţi pe drumul veşniciei, Limona Rusu şi Gheorghe Ungureanu. La microfon s-a prezentat o puternică echipă din Fălticeni, condusă de Constantin Bulboacă, preşedintele cenaclului „Nicolae Labiş”. Un promiţător talent, elev la CN „Nicu Gane”, Mihai Sveduniac, a dedicat poetului de la Mălini textul „Am căutat pe Nicolae Labiş”. Îndrăgostită de frumuseţea locurilor şi de artă, scriitoarea Maria Creţu a compus poemul „Fascinaţie”, la care a adăugat un omagiu locului natal, Mălini, poemul „Noapte pe Stânişoara”. Costel Befu a lecturat „Magia verii” şi i-a invitat pe participanţi la Dolheştii Mici, la sărbătorirea a 20 de ani de existenţă a grupului „Străjerii”. Vasile Moroşanu a dedicat copiilor proza scurtă „Şepcarul poet”. Cu încântare, l-am ascultat pe talentatul flautist Puiu Creţu. Poeme reuşite ce aparţin lui Constantin Varganici au fost prezentate de Maria Creţu. Constantin Bulboacă a dedicat un poem lui Adrian Păunescu şi, umorist fiind, a adăugat două glume. Din Câmpulung, Nicolae Marcel Flocea, preşedintele cenaclului „Ţara de Sus”, a venit cu colegii. Elena Andruhovici, care e originară din Bahrineşti, sat împărţit de sovietici în două ţări, a amintit că în ziua de Duminica Mare, în 1941, au început deportările şi a rostit „O rugăciune” pentru pace. Gabriela Braha a dedicat „fascinantului templu al lumii”, poezia, un text cu acest titlu şi autodefiniţia „Eu sunt”. Poeta Graţiela Cristina Herghelegiu ne-a delectat cu „Copilărie – flori de rândunică” şi „Îmbracă-mă în fericire”. Din Alexei Mateevici şi Limona Rusu a citit Mariana Răşcăreanu. Un sonet în stil petrarchian, „În misticul apusului fluid”, a fost lecturat de Valerian Bedrule, din Pojorâta. Prozatorul Vasile Aioanei a prezentat succint conţinutul noului său roman, cel de al şaselea, intitulat „Blestemul”, o poveste a anilor 1941, susţinută de informaţii despre evenimentele acelui timp şi a apreciat rolul cenaclului în susţinerea culturii naţionale, supravieţuirea românilor în nordul Bucovinei şi prin literatură. O interesantă şi originală poveste a arborilor a prezentat Marcel Flocea, în care şi-a găsit loc şi teiul, arborele momentului. Personal, am lecturat un poem despre destin „Autobuzul albastru”. Preşedinta SSFF şi director al revistei „Moldova literară”, Elena Mândru, a mulţumit redactorului-şef al revistei, prof. Maria Apetroaiei, şi tuturor colaboratorilor, a prezentat recentul număr al revistei, a vorbit despre acţiunile din cadrul proiectului umanitar „Şi nouă ne pasă”, desfăşurat împreună cu Societatea Doamnelor Române din Cernăuţi, a lecturat din noul său volum „Jonglerii atemporale” două texte umoristice. Prezentaţi de George Sauciuc, au citit poezii sucevenii: Ovidiu Donisă – poezia de dragoste „Dans celest” şi „Dezlănţuire” – împotriva războiului şi a urii, Vlad Sibechi, cu un poem modern (redăm concluzia finală „singurătatea nu dispare niciodată”), Constantin Ungureanu-Box, cu două poeme, despre singurătate, despre iubire, Monica Buhac (cu „Viaţa nu-mi aparţine” şi „O inimă cât o mie de inimi”), Gabriela Ţurţu cu două texte scurte (a sunat frumos al doilea titlu „Sunt tânără, mamă”), Lucian Ioniţă, cu „Bilet” dedicat Limonei Rusu. Prozatorul Andrei Breabăn, autorul celebrei epopei ştefaniene, a citit despre „Armele folosite în timpul lui Ştefan cel Mare”. Scriitoarea şi jurnalista Maria Toacă din Cernăuţi a transmis îndemnul lui Nicolae Şapcă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din regiunea Cernăuţi de a se urgenta trimiterea de materiale pentru antologia cenaclului, ce se doreşte a fi finalizată până la 27 septembrie, când se va întruni cenaclul, la împlinirea a 10 ani de la înfiinţare. Evidenţiază, în continuare, povestea cântecului „Cântă cucu, bată-l vina”, adevărat imn al bucovine-nilor (la origine, veche doină de cătănie, prelucrată muzical de E. Mandicevschi), la care se tot adaugă versuri, în acord cu situaţia Bucovinei, de parcă „Duhul Sfânt coboară asupra acestui cântec”. Ne facilitează bucuria de a o asculta pe Carolina Jitaru, cântând de Duminica Mare. Poetul Gheorghe Bodnariuc prezintă poemul „În căutarea existenţei” („ne-am risipit în roluri…). Prozatorul Dorin Misichievici apreciază întâlnirea prezentă şi redă istoricul catedralei „Pogorârea Sfântului Duh” din Cernăuţi, care a fost, pe vremea sovieticilor, depozit, sală de expoziţie, azi recăpătându-şi menirea iniţială. Jurnalist, prozator şi poet, Vasile Carlaşciuc vine cu cartea (tipărită şi în „Moldova literară”) despre soldatul întors din Italia şi căzut pe front, cu o poezie dedicată soţiei celui de-al doilea soldat căzut pe front şi o duioasă poezie dedicată soţiei, la 49 de ani de căsătorie. Mariana Adăscăliţei din Dorohoi, autoare a patru volume de versuri, dedică o poezie mamelor. Vasile Adăscăliei mulţumeşte gazdelor, doamnei primar pentru căldura primirii la Centrul Cultural, care are „un aer modern”, apreciază talentul copiilor şi rolul şcolii în formarea acestora. Consideră că o poezie bună e cea în care ne regăsim şi că aceasta va fi validată de timp. În final, Constantin Horbovanu anunţă viitoarele întâlniri ale cenaclului şi, din perspectiva umoristului, prezintă două glume. A fost una dintre cele mai complexe şi mai emoţionante întâlniri ale acestui cenaclu, menit să promoveze arta, cultura Bucovinei şi a întregului nord moldav, să întărească prietenia dintre cei care preţuiesc pacea, binele, frumosul şi Cuvântul.
Comentarii