> Ordin conferit lui Avram Iancu de Împăratul Franz Iosef I, în 1849-1850
În această primăvară s-au împlinit 178 de ani de la Revoluţia din 1848, care a zguduit din temelii edificiile sociale, economice şi politice ale acelor vremuri, în întreaga Europă.
În ţara noastră, pe atunci împărţită în trei principate – Ţara Românească, Moldova şi Transilvania – valul revoluţionar a exprimat dorinţa poporului român de a schimba radical vechile cutume care, după cum spunea marele istoric al neamului Nicolae Iorga, „încercau să ţină în genunchi un popor harnic, drept şi înţelept”.
Ordinul „Crucea de aur pentru merit cu coroană” este legat de acest an revoluţionar, el fiind instituit de împăratul Austriei, Franz Iosef I, la 12 decembrie 1849, la sfârşitul revoluţiei, pentru a fi conferit unor personalităţi care s-au remarcat în mod deosebit.
Au fost propuşi pentru a fi decoraţi şi conducătorii români Avram Iancu, Axente Sever, Simion Balint şi Simion Bărnuţiu. Alexandru Papiu Ilarian, prieten apropiat al lui Avram Iancu, a fost propus şi apoi decorat cu „Crucea de argint pentru merit cu coroană”, inferioară valoric celei de aur.
Instituită printr-o comandă specială, pentru recunoaşterea meritelor unor personalităţi remarcabile ale Revoluţiei din 1848-1849, această înaltă decoraţie imperială are patru grade, „Crucea de aur pentru merit cu coroană” fiind cel mai înalt.
Tipul de cruce la acest ordin este cel numit „cruce Leopold”. Aceasta este din email roşu, având marginile din aur, cu opt colţuri, braţele ei lărgindu-se către exterior.
În centru se află un scut alb, cu monograma FJ, de la Franz Josef. Pe revers, în centru, se află un cerc de aur, iar pe fondul de culoare albă stă inscripţionat anul emiterii – 1849. Acest cerc are rolul unui mic capac, care se poate ridica uşor, lăsând la iveală un spaţiu mic unde ar putea fi păstrat un mesaj cifrat, de exemplu.
Vulturul bicefal austriac ţine în cioc un lanţ de aur, iar în partea inferioară se află inscripţia „Viribus Unitis” (cu forţele unite).
În partea superioară se poate observa coroana imperială, iar în vârful acesteia un inel circular de aur, pe care se află marcajul metalului preţios şi numele gravorului.
„Crucea de aur pentru merit, cu Coroană” se purta la gât, cu o panglică lată de 45 cm.
Singurul semn distinctiv al diferitelor clase este dimensiunea ordinului.
Decoraţia are 6,5 cm înălţime, de la bază până la marginea superioară a inelului, iar lăţimea crucii este de 3,2 cm. Greutatea ei este de aproximativ 15 grame.
Nu se ştie cu certitudine dacă pe teritoriul de azi al ţării se mai află sau nu exemplare ale acestei distincţii. Lui Avram Iancu, la vârsta de 26 ani, avocat şi fost prefect al glotaşilor români, această distincţie i-a fost oferită în urma adresei Comandamentului districtului militar cezaro-crăiesc din Alba Iulia, cu numărul 254 din 29 decembrie 1850. Palmaresul meritelor lui Avram Iancu este bogat, primând „marea popularitate” de care se bucura între români, rolul său în luarea unor hotărâri importante, începând cu momentul adunării din 15 mai 1848 de la Blaj, organizarea legiunii sale din munţi, luptele dârze din toamna anului 1849.
„Iancu personal n-a săvârşit niciodată vreo crimă sau vreun exces”; „…din ordinul lui Iancu şi cu ştiinţa lui nu s-a făcut nimănui vreo nedreptate”.
Pentru aceleaşi merite, Avram Iancu a fost decorat şi de Ţarul Nicolae al Rusiei, cu Ordinul Sfânta Ana, clasa a II-a, însă nu s-a prezentat la decernarea acestor distincţii: a fost invitat să declare dacă vrea să le accepte, iar în 7 ia-nuarie 1851 a răspuns că re-fuză, în 2 februarie a declarat din nou, la fel, în 6 februarie a fost chemat la Poliţie, în 7 februarie s-a prezentat şi a declarat că îşi menţine refuzul: „Eu nu pot primi preaînalta distincţie, atâta timp cât naţiunii române, pe care eu am condus-o, nu-i vor fi îndeplinite drepturile şi libertăţile constituţionale şi îndeosebi egalitatea în drepturi, care i-au fost asigurate prin manifestele împărăteşti”. La Poliţia din Viena, Iancu a cerut să fie expediată ministerului de resort motivaţia refuzului său, astfel: „Vreau ca mai întâi să se decoreze naţiunea, cu împlinirea promisiunilor!”.
„Craiul Munţilor” se dovedeşte şi cu acest prilej curajos, demn, mândru şi mai cu seamă adânc iubitor al neamului românesc, profund contopit cu naţiunea sa, cu nevoile şi aspiraţiile românilor.
„Crucea de aur pentru merit, cu Coroană” poate fi admirată la Muzeul Naţional al Bucovinei din Suceava, Secţia Tezaur.
GAVRIL LAVRIC, numismat,
Gura Humorului
Comentarii