Iulie, luna a cincia din străvechiul calendar roman și a șaptea din calendarul iulian și gregorian, a primit în calendarul popular denumirea metaforică de Cuptor, dat fiind că în această perioadă de timp se înregistrează cele mai mari temperaturi din întreg anul, vremea favorizând din plin coacerea cerealelor și aCiteşte

Iuda, fost ucenic și om de încredere al lui Iisus, a fost stigmatizat de apologeții creștini, lui făcându-i-se un adevărat rechizitoriu pornindu-se de la faptul că „banul este ochiul dracului”. Mai târziu, biserica și, mai ales, calendarul popular, au instituit pentru 19 iunie o zi dedicată lui Iuda sau Iudelor.Citeşte

Joia Verde era, în calendarul popular, o zi de sărbătoare celebrată în prima săptămână după Rusalii, moment în care se încheia și ciclul Joilor Oprite sau Nepomenite de după Paști, zi cunoscută în Bucovina ca fiind Bulcile. Încă din precreștinism, zilele săptămânii au fost personificate, lor atribuindu-li-se responsabilități aparte, fiindCiteşte

Rusaliile sunt niște reprezentări mitice feminine, asemănătoare cu Ielele, care sunt celebrate la 50 de zile după Paști în cadrul sărbătorii Duminica Mare, sărbătoare prefațată de Moșii de vară și postfațată de Sfânta Treime. De fapt, la 50 de zile după Paști, întâlnim un sincretism religios în care se interfereazăCiteşte

Luna iunie este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Cireșar, Cireșariu sau Iuniu, aceste denumiri având etimologii diverse. Iunius era luna a patra în calendarul roman încă din timpul regelui Romulus și luna a șasea din calendarele reformate de mai târziu (Iulian și Gregorian).   Dar este posibil caCiteşte

Putem afirma cu deplină convingere că majoritatea practicilor, credințelor și cutumelor aparținătoare calendarului popular pot fi încadrate în structurile unui creștinism cosmic de factură populară, creștinism care s-a manifestat ca un fenomen creativ în paralel cu cel de sorginte teologică.   Creștinismul cosmic de factură populară cuprinde fel de felCiteşte

Sfredelul Rusaliilor, sărbătoarea populară cunoscută și sub denumirea de Strodul Rusaliilor, era în societatea tradițională o zi magică, care cădea în calendar în cea de a patra miercuri de după Paști, zi dedicată parțial Călușului, un zeu protector al cailor și patron al sezonului cald. Această zi împărțea simetric perioadaCiteşte

Caloianul, acest duh mitologic, dar și obicei calendaristic, figura cândva ca o taină tămăduitoare a omului, practicat în ceasurile de cumpănă pentru invocarea ploii care să fecundeze glia ce i oferea viață omului.   Ceremonialul Caloianului, care purta diverse denumiri locale, precum Caluian, Călian, Scaloian, Muma Ploii, Tatăl Soarelui, Colian,Citeşte

La 1 mai, calendarul popular consemna pentru societatea tradițională sărbătoarea numită Arminden, o zi închinată unei reprezentări mitologice protectoare a vegetației, a holdelor și animalelor domestice. Înainte vreme, mai ales în comunitățile rurale, cu această ocazie se ar-bora în centrul așezărilor Pomul de Arminden, un substitut în ipostaza fitomorfă aCiteşte

Paștile (de la cuvântul ebraic Pesah = trecere) este un scenariu anual de înnoire a lumii, un timp ritualic deschis de Duminica Floriilor și închis de Duminica Tomii. Sărbătoarea creștină a Învierii Domnului se substituie unui model precreștin al renașterii simbolice a naturii, ce avea ca punct de susținere cultulCiteşte