Octombrie (Brumărel) este luna a opta din străvechiul ca-lendar roman, cu începutul anului la 1 martie, luna a doua din Anul bisericesc (biblic) și luna a zecea din calendarul iulian (stil vechi) și gregorian (stil nou). Calendarul popular consemnează această lună sub denumirea de Brumărel (diminutiv de la brumă), caCiteşte

Ziua Crucii (14 septembrie) comemorează două evenimente din istoria creștinismului: Înălțarea Sfintei Cruci de către episcopul Macarie al Ierusalimului (la 14 septembrie 335) și Întoarcerea Sfintei Cruci de la perși, în anul 629.   În calendarul popular, această zi este cunoscută sub denumirea de Cârstovul Viilor, precum și ca ZiuaCiteşte

Pentru spiritualitatea tradițională, anotimpurile începeau odată cu celebrarea nașterii sau învierii unor divinități ce aparțineau mitologiei carpatice, apoi și creștinismului autohton. Încă din precreștinism, începutul toamnei era pus pe seama morții și renașterii Zeiței Mamă, dată ce a coincis mai apoi cu ziua de naștere a Fecioarei Maria (8 septembrie),Citeşte

În calendarul popular, luna septembrie este cunoscută sub denumiri precum Răpciune, Vinerar, Cumpănar, prima făcând aluzie la răcirea vremii, a doua la culesul viilor, denumirea de Cumpănar fiindu-i atribuită acestei luni din cauză că în acest interval de timp, la echinocțiul de toamnă (23 septembrie), ziua este egală cu noapteaCiteşte

În societatea tradițională, cu atât mai mult în cea preistorică, orice fenomen meteorologic, de natură astronomică sau de alt fel, își avea explicația prin anumite fapte veridice pentru vremurile de atunci, acestea fiind, totodată, patronate și manevrate de anumite zeități, de anumite reprezentări fantastice. Seceta ca fenomen meteorologic era datăCiteşte

Curcubeul, ca fenomen optic datorat refracției luminii solare în picăturile de ploaie din atmosferă, care are aspectul unui imens arc multicolor desfășurat pe cer, a suscitat din partea credințelor populare o atenție aparte. După unele, curcubeul este brâul Maicii Domnului, un brâu al cerului sau al Cosânzenii, precum și CununaCiteşte

Luna august, cunoscută în terminologia populară sub diferite denumiri (Augustru, Agust, Gustar, Măselar, Secerar) este plasată în calendar într-o perioadă a anului destul de încărcată cu diferite activități economice, care înainte se cereau îndeplinite cu rapiditate și la timp. Tocmai de aceea această lună cuprindea în calendarul popular puține sărbători.Citeşte

Seceta este fenomenul natural care se manifestă printr o insuficiență privind umiditatea normală a solului și a atmosferei față de valorile normale necesare creșterii și dezvoltării obișnuite a plantelor de cultură. În tradiția populară, seceta era explicată prin anumite credințe, pentru omul tradițional această calamitate fiind o pedeapsă a luiCiteşte

Comunitățile sătești și-au trăit existența ancorându-se puternic în mitologie, în jurul unor modele bine definite și închegate pe temeiul tradiției milenare, Sântiliile ca manifestări comunitare perpetuând datini, obiceiuri ce ritmau viața pământeană și impunând în istorie o autonomie spirituală.   Omul societății tradiționale a simțit în permanență nevoia unor manifestăriCiteşte

Calendarul popular cuprindea în luna iulie sărbători specifice timpului călduros, conform lunii lui Cuptor. O asemenea sărbătoare era și aceea numită Pricopul, o zi de celebrare a unei divinități ce provine din vremuri ancestrale. De fapt, peste sărbătoarea aparținând erei precreștine, creștinismul a suprapus ziua Marelui Mucenic Pricopie din 8Citeşte