Din calendarul popular

Tradiții pascale bucovinene

Paștile (de la cuvântul ebraic Pesah = trecere) este un scenariu anual de înnoire a lumii, un timp ritualic deschis de Duminica Floriilor și închis de Duminica Tomii. Sărbătoarea creștină a Învierii Domnului se substituie unui model precreștin al renașterii simbolice a naturii, ce avea ca punct de susținere cultul unei divinități păgâne, peste care biserica a suprapus jertfa și Învierea lui Hristos.
 

Învierea Domnului se celebrează în spațiul carpatic de prin secolul al III-lea, sărbătoarea însumând o multitudine de datini, practici și cutume fie de sorginte populară, fie creștine, dar cele creștine primând. Pregătirile pentru marea sărbătoare pascală încep imediat după Duminica Floriilor, fiind amplificate către sfârșitul Săptămânii Mari, când pregătirea produselor specifice intră în linie dreaptă. Paștile nu poate fi conceput fără pască și ouă roșii sau încondeiate, pasca însemnând patimile îndurate de Iisus asupra păcatului omenesc, iar ouăle fiind simbolul Învierii, ele reprezentând într-un trecut ceva mai îndepărtat renașterea naturii. Tot cu această ocazie se mai prepară mielul fript sau cel din aluat turnat în forme speciale, cozonaci, șuncă și altele. Mielul de Paști are o origine mozaică, dar la creștini el îl reprezintă pe fiul lui Dumnezeu, fiind cunoscut și ca Mielul lui Dumnezeu, cum era numit Iisus Hristos. La Paști era datina să se consume carne de miel, datină introdusă odată cu penetrarea evreilor în spațiul românesc și mai ales în Bucovina. Mielul din aluat presupune un simbolism religios, ceva sacramental, el nu se sacrifică, fiind păstrat mult timp în casă. Importanța sărbătorii Paștelui rezidă din preocupările deosebite referitoare la pregătirea acestei zile și, mai ales, din modul în care produsele pascale sunt consumate în cele trei zile. Masa începe cu o gustare din produsele sfințite și se continuă cu cele obișnuite, ouăle roșii sau cele încondeiate (parte dintre acestea) sunt folosite după sfințire în multe datini pascale: spălatul ritual pe față, sacrificarea violentă prin ciocnire (simbolizând prin aceasta deschiderea mormântului Mântuitorului), schimbul acestora între oameni, jocurile cu ouă, punerea lor pe morminte, dar și utilizarea în practici postpascale, ca simboluri ale fertilității și fecundității. Un vechi obicei consta în aceea că oamenii, după slujba de Înviere, venind acasă, se închinau pe pragul de trecere în tindă, apoi marcau în „casa cea mare”, cu lumânarea, semnul crucii în grinda sculptată (în grinda meșter). De regulă, această lumânare aprinsă și la biserică se păstra în casă tot timpul anului spre a fi folosită la nevoie, în caz de furtună cu trăsnete și grindină. Tot în noaptea Învierii, fiecare familie aprindea lumânări pe mormintele din cimitirul satului. Paștile ca sărbătoare familială se caracterizează printr-o armonie creștină, când se fac daruri, lumea certată împăcându-se, toți îmbrăcând hainele sfințeniei, dându-și binețe reciproc. Unele datini au referire și asupra cinstirii morților, a moșilor și strămoșilor, sărbătoarea exprimând prin excelență biruința vieții asupra morții, de aceea în unele locuri acum se practică și Moșii de Paști. Scrânciobul mare de Paști (înlocuit astăzi cu caruselul) reprezenta pentru societatea tradițională un punct de atracție pentru întreaga comunitate, fiind și locul unde avea loc hora mare, după o perioadă lungă de abstinență totală de la joc. Acum, fetele cele mari erau scoase la joc pentru prima oară în văzul lumii, fiind astfel consacrate în colectivitatea respectivă, ele trecând într-un alt statut social. Dacă amintim și despre udatul ritual din zilele pascale, despre mersul la toacă, despre jocurile specifice cu ouă sau despre vizitele făcute nașilor de către tinerii însurăței, ducându-le și daruri (colacii cei mari), despre tradiția pușcatului cu săcălușele, atunci tabloul tradițiilor pascale bucovinene este întregit în cea mai mare măsură.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: