Nu există alt cuvânt mai potrivit decât „mascara” pentru evenimentele politice în desfăşurare, dovedind încă odată că o grămadă de politicieni de stânga şi de dreapta mascată în suveranişti n-are absolut nicio legătură cu conceptul de bună guvernare şi nici măcar cu ideea civilizată de convieţuire la vârful Puterii. Cu atât mai mult cu cât jocurile politice neghioabe din ultimele luni aruncă ţara în haos şi criză ca şi cum n-am avea destule pe cap cu lipsa petrolului, cu tendinţele autoritariste ale unor lideri forţoşi şi încercările de distrugere a tot ce înseamnă logistică mondială creată după război pentru asigurarea păcii, a unui climat de bună înţelegere şi conlucrare între naţiuni.
„Mascara” – fiindcă partidele implicate, PSD, AUR, POT… joacă atât de prost teatru, încât li se văd dedesubturile jegoase de atâta uzură: social-democraţii nu vor să înţeleagă că partidul lor nu mai deţine majoritatea, nu are singur toată puterea politică, iar votul miniştrilor celorlalte partide nu poate face mereu pe pofta fiţoşilor pesedişti, ceea ce generează proteste şi ameninţări cu ieşirea de la guvernare, şi asta după numai 4 luni de activitate. În schimb, suveraniştii jubilează…
E foarte greu de acceptat comportamentul purtătorilor actuali de mesaj politic şi de imagine publică: nu e deloc de mirare că educaţia în România se zbate în zona joasă a analfabetismului funcţional cât timp avem exemple groteşti din partea unor politicieni de top. Cum îşi închipuie liderii respectivi că un popor cu o istorie zbuciumată va aprecia un preşedinte, un prim-ministru… care vorbesc de „sânge în instalaţie” şi ce legătură are potenţa sexuală cu performanţa politică, alta decât biologică? Cum va fi privit pe plan extern un viitor preşedinte care se adresează unei femei: „te agresez sexual, scroafo!” Sau un prim-ministru, pe deasupra şi profesor universitar, punând jurnaliştii să-i „numere ouăle”? Dar alt prim-ministru pe care „îl doare în organul genital” de situaţia jalnică în care propriul guvern a adus bugetul României? În aceste condiţii, se mai aşteaptă respectivii că vor fi modele pentru tinerii dornici de un viitor? Că şcoala românească îşi va mai reveni vreodată din starea letargică actuală? E atât de greu de învăţat un comportament decent şi înţelept, rezervat şi omenesc precum acela al Maiei Sandu care guvernează o ţară lovită puternic de fosta metropolă imperială moscovită şi o face cu toată admiraţia mediilor politice europene? La noi de ce nu se poate?
Ce altă imagine mai mocirloasă decât aceea prezentă poate fi posibilă când politicieni de top spun prăpăstii zi de zi ca nişte oameni fără discernământ: cutare politician e „autist”, cutare e „porcină”, „scroafă”, „bovină, bou cu „ţâţe”, „oaie cu copite”, preşedintele e paraplegic, damblagiu, prost, tembel, „nu-l duce capul”,„bă, sclavilor de la putere”… Se manipulează ziua mare cu neadevăruri, mârşăvii despre „Soros [care] ocupă România”? Sau „Coldea conduce România”, „Macron a transformat România în colonie”, „Bolojan a primit ordin să nu demisioneze”, „Judecătorii l-au plesnit peste bot”… Le-o fi secat cu totul raţiunea? Ce ţară a mai ocupat Soros şi cum conduce Coldea România? Are volan?
Ce legătură au astfel de prostii cu conceptul de bună guvernare, cu social-democraţia, suveranitatea patriei şi bunăstarea naţiunii? Ce vrea să însemne încurajarea activiştilor social-democraţi să dea dovadă că nu au absolvit „şcoala de maici”? Sunt îndemnaţi să se bage în detaşamentele minereşti de asalt conduse de „Luceafărul Huilei”? Nu ştiu ce caută astfel de lideri politici în fruntea României, stat în care modele eterne sunt Iuliu Maniu, Constantin I. C. Brătianu, Constantin Argetoianu, Gheorghe Taşcă, Aurel Baciu, decedaţi la Sighet, I. G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga, asasinaţi de legionari, generalii Ioan Mihail Racoviţă şi Nicolae Pais, apoi Corneliu Coposu, Ion Raţiu, Iuliu Hosu, Doina Cornea… De la care mai sus-numiţii n-au fost în stare să înveţe nimic.
Fireşte că vina ne aparţine: alde Simion, Georgescu, Şoşoacă… au ajuns la vârful politicii prin astfel de ziceri golăneşti, nu prin programe de emancipare a patriei. Că nu s-ar fi uitat nimeni în gura lor.
Avem ce am votat – o mascara!
Comentarii