Deschid mereu televizorul aici la Londra şi de o lună întreagă am senzaţia că, în afara celebrei clădiri a Parlamentului britanic şi a mobilierului foarte modest, mă aflu în Casa Poporului, iar umbra lui Ceauşescu planează nu numai asupra Palatului Westminster şi a guvernului din Downing Street 10, reşedinţă privilegiatăCiteşte

 Cine vrea să înţeleagă cum şi de se face de ruşine jurnalistul Ion Cristoiu, nu că ar fi singurul, n-are decât să-l urmărească la televizor şi să-i citească, atent la argumente, articolele preluate sau nu de pe site-ul propriu şi răspândite prin oficinele puterii de guvernământ. Să ne înţelegem dinCiteşte

De 30 de ani tot aşteptăm ca România să se despartă de Ceauşescu, de comunism şi de tradiţia pilelor, a cunoştinţelor şi a relaţiilor (PCR), numai că se găsesc mereu şi mereu destui politruci pe vechi şi urmaşii şi acoliţii acestora care ne prelungesc agonia despărţirii. Paternalismul nerod şi primitivCiteşte

Falimentul actualei majorităţi de guvernământ s-a produs, iar eşuarea guvernării se arată în toată urâţenia ei. Ambele au fost pe larg şi documentat anticipate încă din faza de proiectare, dinainte de alegeri, când liderii PSD şi mercenarii lor din presă se strofocau să ne demonstreze la tablă, împotriva tuturor evidenţelor,Citeşte

Preşedinta PSD a convocat încă un congres săptămâna trecută, deşi fiecare membru de partid ştia de la congresul anterior, ba chiar şi de mai înainte, despre ce era vorba. De altfel, fiecare se aştepta ca lidera partidului să candideze la prezidenţiale chiar din momentul când Liviu Pleşoianu, Gabriela Firea, MihaiCiteşte

E clar că actuala guvernare avea / are nevoie ca de aer de bombe de presă, de subiecte grele, de viaţă şi de moarte, care să creeze vâlvă mediatică pentru a ascunde în spatele ei incompetenţa celor ce au de gestionat un buget de criză şi să nu se vadăCiteşte

Parafrazându-l pe Alexandru Vlahuţă, care se întreba în secolul clasicismului românesc „Unde ni sunt visătorii?”, nu pot să-mi ascund dezamăgirea: politica românească a celui de-al XIX-lea veac a stat sub semnul autorităţii intelectuale a unor figuri luminoase ca Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale…, stâlpiiCiteşte

 Fiecare cetăţean contribuabil vrea să ştie ce-i fac primarii şi ceilalţi aleşi, ce se întâmplă cu guvernarea şi cu patria sa, cum sunt gestionaţi banii adunaţi de stat de la populaţie. Fiecare îşi închipuie că este în atenţia aleşilor, că urmaşii îi vor trăi într-o ţară europeană, democratică, civilizată, fiindCiteşte

 Îmi aduc şi acum aminte cu ce avânt am pornit să ne punem la punct ţărişoara imediat după revoluţie, să ne-o facem a noastră, a tuturora, civilizată, primitoare, democratică şi bine văzută în lume! Cu câte speranţe ne-am dus la primele alegeri libere din Duminica Orbului în 1990! Toţi eramCiteşte

În marea lor majoritate, Constituţia şi legile unui stat reglementează relaţia dintre guvernaţi, adică cetăţenii contribuabili cu familiile lor, şi guvernanţi grupaţi în Executiv, în majoritatea parlamentară de guvernământ, inclusiv în majorităţile consiliilor locale. România nu face excepţie. Numai că, în timp ce aceste relaţii sunt bine reglementate de câtevaCiteşte