Pe scena noastră politică au loc transformări greu de anticipat, poate din pricina pandemiei, poate din pricina lipsei oamenilor politici de anvergură, cert este că poporenii nu mai dispun de un partid social-democrat, ci de o formaţiune de politicaştri oportunişti pe care nu-i mai leagă altceva decât conectarea prin oriceCiteşte

Presa se minunează de lipsa de perspectivă a unor politicieni de-ai noştri implicaţi în diverse evenimente electorale, dar, fiindcă spaţiul e limitat, vom reţine numai situaţii cel puţin bizar-inepte din ultima campanie. Pentru că, deşi campanie electorală, manifestările cu adevărat politice au fost puţine: candidaţii şi-au depus programele politice laCiteşte

Nu m-am aflat, recunosc, printre cei ce au dorit amânarea alegerilor locale pe 27 septembrie, deoarece eram conştient că viaţa comunităţilor politice locale se va bloca după împlinirea celor 4 ani de mandate. Era ca şi cum ai fi silit să ingurgitezi acelaşi fel de mâncare, deşi erai sătul deCiteşte

Botniţa este simbolul mizeriei noastre politice: folosită de obicei pentru câini şi alte animale agresive, botniţa umană apare întâi la Zaharia Stancu în romanul „Desculţ“ (1948) fiind încuiată pe faţa culegătorului de struguri ca nu cumva înfometatul cică să atenteze la câteva boabe. Autorul voia să demonstreze astfel rapacitatea moşierilor,Citeşte

Expresia pleonastică din titlu caracterizează cel mai bine recent încheiata campanie electorală. Ea îi aparţine unui vajnic viceprimar al Capitalei, numit de CTP „pitecantrop în erecţie“, care, ofuscat, a început să se răstească la contracandidaţii săi pentru că voiau să ia şi ei cuvântul. Este tactica „pumnului în gură şiCiteşte

După revoluţie, a fi politician şmecher era un titlu de glorie şi mândrie naţională, aşa că şmecherii şi tupeiştii s-au înşurubat temeinic în instituţiile statului şi la conducerea formaţiunilor politice în aceşti 30 de ani de „democraţie originală“. Nu competenţele, nu dragostea de ţară ori de aproapele i-au cocoţat înCiteşte

De când e şcoala şcoală, în fruntea ei au stat elitele culturale şi ştiinţifice de la care discipolii aveau ce învăţa, iar semidocţii şi ticăloşii, politicienii profitori… s-au ţinut la distanţă de instituţia şcolară şi doctrina educaţională: educaţia este un domeniu complex, sensibil, cere competenţe extraordinare, sigure, însuşite în zeciCiteşte

Cine vrea să-şi facă o idee despre calitatea şi profesionalismul presei, ale mediilor româneşti printate, audio-video ori online va descoperi ceea ce se ştia demult: analfabetism politic şi jurnalistic cât încape. Mai toate evenimentele politice, economice, sociale, justiţiare, educaţionale… greu de explicat şi de înţeles sunt aruncate în cârca luiCiteşte

În anii ’90, îşi făcea loc în politică un grup gălăgios, dornic de afirmare, alcătuit de Dinu Patriciu împreună cu Călin Popescu-Tăriceanu, Horia Rusu şi Viorel Cataramă. Se ambalau la TV şi în presă pentru economia de piaţă şi liberalism, pentru calea europeană, în timp ce Ion Iliescu şi feseniştiiCiteşte

E deviza stângii româneşti: nu ne suflecăm mânecile alături de vajnicii noştri primari (53%!) şi preşedinţi PSD-işti de consilii judeţene (31 din 41 + municipiul Bucureşti!) care luptă după puterile lor pentru începerea cursurilor şcolare pe 14 septembrie şi pentru apărarea populaţiei de nenorocitul acesta de virus, ci ne batemCiteşte