Duminică, 7 iunie 2026, o zi obişnuită de început de vară…
În ciuda vremii frumoase care te atrăgea ca un magnet să ieşi undeva la plimbare, câteva sute de oameni au ales să-şi îndrepte paşii spre sala spaţioasă a Casei de Cultură a comunei Zamostea unde a avut loc lansării Galeriei Oamenilor de Seamă de pe Valea Siretului.
Ideea Galeriei Oamenilor de Seamă aparţine prof. Ioan Iţco, care s-a născut în satul Poiana din comuna Zvoriştea, aflat în apropierea satului meu natal. Până în prezent a deschis expoziţii cu Galeria Oamenilor de Seamă în mai multe localităţi din România şi nordul Bucovinei, între care în Iacobeni, Ciudei, Cernăuţi, Oprişeni, Herţa, Budineţ şi altele.
Manifestarea culturală a adunat la Zamostea sute de oameni din comună şi localităţile învecinate, cadre didactice, oameni de cultură, cărora li s-au adăugat peste 50 de invitaţi din nordul Bucovinei, devenind un moment de manifestare a identităţii naţionale a românilor de pe tot cursul râului Siret, de promovare a valorilor naţionale, ale limbii şi culturii române, care au fost, sunt şi trebuie să rămână sfinte pentru toţi românii, indiferent de locul unde s-au stabilit şi trăiesc. Între invitaţi s-au numărat distinsul prof. dr. în istorie Alexandru Simion, unul dintre cei mai cunoscuţi istorici medievişti contemporani, prof. Cristiana Mateiciuc, fostă colegă la liceul de cultură generală din oraşul Siret, fost inspector şcolar general adjunct la Inspectoratul Şcolar al capitalei, prof. Lilia Govornean, preşedinta ACDERU, însoţită de cadre didactice şi elevi de etnie română din Ucraina, prof. Radu Petraşescu, directorul Liceului nr.1 din Ciudei, însoţit de un grup de dansatori care au ridicat sala în picioare şi au umplut-o cu farmecul aplauzelor menit să stoarcă lacrimi de bucurie, directoarea şcolii din satul Budineţ, comuna Ciudei, şi prof. Floarea Andrieş, sora regretatului academician, poet şi prozator Grigore Bostan, unde în iarna care a trecut am fost invitaţi la o frumoasă activitate culturală în cadrul căreia a avut loc un schimb de opinii cu cadre didactice de la Şcoala Gimnazială Zamostea, profesoara Gabriela Cazac, inspector şcolar de limba şi literatura română la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, fostul meu profesor de matematică Spiridon Beldian, singurul dintre dascălii de la şcoala gimnazială care mai este în viaţă, fost director peste 20 de ani la Şcoala Gimnazială Zamostea, prof. dr. în geografie Ioan Stan, care mi-a fost dascăl la Liceul Teoretic Siret, omul de afaceri Costel Unguraşu, mare susţinător al acţiunilor de promovare a românismului, scriitori, jurnalişti, pictori, între care pictorul Ioan Bodnar din Rădăuţi, care mi-a oferit un superb tablou, prof. Constantin Bulboacă, scriitor, preşedintele Cenaclului „Nicolae Labiş” din Fălticeni, însoţit de un grup de maeştri ai condeiului care fac parte din cenaclu, între care prof. Maria Creţu, poetă, soţul ei, Puiu Creţu, care ne-a încântat cu flautul său fermecat, Marinel Dănilă, un maestru al fotografiei, poetul Costel Befu din Dolheşti, urmaş al hatmanului Şendrea, cumnatul lui Ştefan cel Mare, şi mulţi alţi invitaţi din comună şi localităţile din jur. O mare încântare a fost prezenţa „ducesei” de Pătrăuţii de Jos, prof. Eleonora Schipor, prietena celor „trei muşchetari”, pe care i-a condus la mănăstiri, şcoli şi muzee cu obiecte tradiţionale româneşti, le-a prezentat personalităţi de seamă care fac cinste românilor din nordul Bucovinei. Ea a venit la festival însoţită de o prietenă comună, scriitoarea Rodica Zegrean, care păstrează cărţile mele în biblioteca din Prisăcăreni (Adâncata) ca pe nişte sfinte icoane, semn al respectului şi preţuirii pe care le poartă atât nouă, cât şi Marelui Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Întâlnirea a început pe sunetele Imnului Naţional care a ridicat sala în picioare, acesta fiind interpretat cu căldură şi entuziasm de toţi participanţii. Când s-au pierdut în neguri şi ultimele ecouri ale vibrantului cânt al românilor de pretutindeni, dl Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea, a deschis şedinţa solemnă a Consiliului Local, fiind prezenţi 9 din cei 11 consilieri, care au aprobat în unanimitate propunerea de a mi se acorda titlul de cetăţean de onoare. Iniţiativa a aparţinut dlui primar Vasile Haliuc, organizatorul evenimentului, căruia îi aduc cele mai alese mulţumiri pentru recunoaşterea activităţii pe care o desfăşor de peste două decenii pe tărâm literar.
Mulţumesc, de asemenea, tuturor celor care au luat parte la eveniment pentru că au primit cu aplauze şi entuziasm oferirea diplomei de cetăţean de onoare, privilegiu care mă obligă să continui munca pentru a oferi cititorilor mei atât din comuna natală, cât şi românilor de pretutindeni, noi opere literare care să trezească interes, pentru a fi căutate şi citite cel puţin la fel ca cele scrise până în prezent. Cu promisiunea cu voi ţine şi mai strâns legătura cu meleagurile natale, am oferit un set din Epopeea Ştefaniană „Cavalerii Crucii” dlui primar Vasile Haliuc şi alte două seturi dnei Zosin Alina, directorul Casei de Cultură şi a bibliotecii de care mă leagă atâtea amintiri plăcute, neputând uita vremurile copilăriei când mergeam pe jos mai bine de 2 km pe uliţele prăfuite şi adesea noroioase ale satului ca să ajung la bibliotecă pentru a căuta noi comori ascunse între coperţile cărţilor frumos orânduite pe rafturi.
Au urmat noi momente emoţionante marcate prin luările de cuvânt ale personalităţilor care au luat parte la eveniment, fiecare dintre vorbitori remarcând modul deosebit de organizare şi rolul preponderent al acestui festival, de catalizator în identificarea şi promovarea personalităţilor de pe Valea Siretului, a păstrării identităţii naţionale printr-o mai bună cooperare şi schimb de experienţă între şcolile din România şi Ucraina. În alocuţiunea sa, istoricul medievist Alexandru Simion, cercetător ştiinţific la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, autorul a numeroase cărţi şi studii ştiinţifice, i-a informat pe participanţi că „Andrei Breabăn este pentru mine o moştenire de la prof. Ioan-Aurel Pop, care mi l-a recomandat, iar asta spune tot, mai bună recomandare nu cred că poate avea. Trăim într-o vreme în care lumea fie simplifică istoria făcând-o o pajişte de miei, fie o complică exagerat şi o bagă în seriale de maxim 5 min. pe TiKToK Andrei Breabăn este un romancier care scrie ca un istoric, ceea ce este un mare lucru, nu mai avem aşa ceva din anii 60-70. Pentru noi ca istorici este o onoare să avem oameni, e drept tot mai puţini cum este domnia sa, care duc mai departe informaţia de debut şi o răspândesc. Şi pot să mai adaug doar atât: văd aici o comunitate adunată în jurul unor idei prin care îşi preţuiesc oamenii, lucru care este rar ,tot mai rar în această ţară. Nu pot decât să felicit deopotrivă primăria şi pe proaspătul cetăţean de onoare pentru munca lor şi le urez mult succes în continuare”.
Prof. Cristiana Mateiciuc şi-a exprimat bucuria de a lua parte la o manifestare atât de reuşită, organizată în spiritul promovării spiritualităţii româneşti, apreciind numărul mare de persoane participante şi, în special, copiii deosebit de talentaţi din nordul Bucovinei care au venit la festival, pe care i-a întâmpinat de dimineaţă şi i-a condus să viziteze Cetatea de Scaun a Sucevei şi Muzeul Satului Bucovinean din oraşul Suceava, oferindu-le informaţii privind cele două obiective, semn că înfrăţirea între şcolile din România cu şcoli din nordul Bucovinei începe să dea roade. A adresat calde mulţumiri şi felicitări Primăriei Comunei Zamostea şi autorului Epopeei Ştefaniene, care a fost pionul care a declanşat acţiunea, de asemenea prof. Ioan Iţco care se află în spatele acestor întâlniri şi manifestări culturale, Galeria Oamenilor de Seamă de pe Valea Siretului fiind un bun prilej de a identifica şi promova personalităţile neamului românesc.
Prof. Lilia Govornean, le-a spus participanţilor că, „dacă răsfoim filele istoriei constatăm că ne cunoaştem cu fiecare în parte. Mă bucur foarte mult că astăzi am ajuns aici, pe meleagurile comunei Zamostea, unde nu am mai fost niciodată. Datorită dlui prof. Ioan Iţco l-am cunoscut şi pe dl Andrei Breabăn. Vreau să mulţumesc pentru participarea domniei sale la activitatea noastră din 18 mai 2026, în cadrul căreia am organizat un popas istoric unde am vorbit despre 18 personalităţi istorice, care ne reprezintă, pentru că, dacă nu ne cunoaştem istoria nu vom exista ca popor. Am avut oaspeţi de onoare, pe dl Andrei Breabăn care ne-a povestit despre romanul său istoric şi ne-a răspuns la câteva întrebări despre ce l-a determinat pe domnia sa să scrie despre Ştefan cel Mare. Am venit astăzi la dvs. cu o mare bucurie, fiind însoţită de un grup de profesori şi elevi pe care îi veţi vedea mai târziu. Îi mulţumesc şi dnei Cristiana Mateiciuc, inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, cu care colaborez în domeniul proiectelor educaţionale pentru elevi şi cadre didactice, încă din anul 2019, fiind preşedinta ACDERU, sunt şi metodist formator la Institutul Postuniversitar de perfecţionare a cadrelor didactice, îmi iubesc limba, sunt şi autoarea a 55 manuale de limba şi literatura română din care învaţă copiii români limba română şi literature română. Iubim ce avem mai scump, tradiţii, obiceiuri şi de aceea vă mulţumesc încă odată că m-aţi invitat la acest eveniment. Îi mulţumesc şi dnei Corina Beldianu căreia i-am adus o diploma, pentru că în data de 16 mai a fost semnat la Cernăuţi un parteneriat între şcoala pe care o conduce dumneaei şi asociaţia noastră. Să fie ziua de azi un prilej de discuţii, de schimb de opinii şi de bucurie. Să ne trăiască limba maternă, să trăim noi ca popor!”.
Un alt vorbitor care s-a remarcat prin cuvinte emoţionante a fost prof. Radu Petrasescu, directorul Liceului nr. 1 din Ciudei, care a făcut referiri îndeosebi la prof. Ioan Iţco, pe care îl consideră cel mai iubit dintre români în comunitatea românească din nordul Bucovinei, un om care pentru cei peste 50 de ani de când bate drumurile regiunii Cernăuţi din Ucraina ar merita titlul de erou naţional.
S-au mai remarcat la cuvânt pictorul Ioan Bodnar, omul de afaceri sucevean Costel Unguraşu, prof. Ioan Stan din Siret, prof. Eleonora Schipor din regiunea Cernăuţi, scriitori din zona Fălticenilor care fac parte din Cenaclul „Nicolae Labiş”, cât şi alţii care au evidenţiat rolul culturii în păstrarea identităţii de limbă şi neam.
Dl Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea, a prezentat personalităţile de pe Valea Siretului din Galeria Oamenilor de Seamă, cuprinzând tablourile expuse. Pentru cei decedaţi a fost oficiată o slujbă de pomenire de către preoţii prezenţi la festival.
Manifestarea a continuat cu o vizită la Mănăstirea cu hramul „Sfântul Nicolae” din Bălineşti, comună învecinată cu Zamostea. Ctitorie a boierului Ioan Tăutu, cel mai de seamă logofăt al voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, devenită recent mănăstire de maici, biserica mănăstirii îşi ridică semeaţă turla spre cer, dezvăluindu-se privitorilor printr-o notă de inedit faţă de celelalte lăcaşuri de cult construite în Moldova în secolul al XV-lea; pe lângă inspiraţia locală, logofătul a folosit la ctitoria sa de la Bălineşti idei originale aduse din soliile în care a fost trimis de voievod în Polonia şi alte ţări europene.
Un nou buchet de flori aşezat cu dragoste şi pioşenie pe altarul sfânt al culturii şi identităţii naţionale, evenimentul cultural din 7 iunie a.c., desfăşurat la Zamostea, va rămâne izvor din care vor înflori noi şi frumoase acţiuni de promovare a limbii, tradiţiilor şi istoriei poporului român, al înfrăţirii cu şcoli din nordul Bucovinei şi cu cealaltă Românie de peste Prut, numită impropriu Moldova, prilej de întâlnire şi cunoaştere între oameni de cultură şi învăţământ.
Sunt mândru că împreună cu prietenul meu, prof. Ioan Iţco, ne-am aflat în centrul acestei prestigioase manifestări culturale şi aducem calde mulţumiri şi omagii tuturor celor care au organizat şi găzduit acest eveniment deosebit, în frunte cu iniţiatorul şi sufletul acestuia, primarul comunei Zamostea, dl Vasile Haliuc.
Duminică, Anul Domnului 2026, ziua a VII-a a lunii Cireşar, Zamostea a devenit un nou centru al spiritualităţii româneşti, al românilor de pretutindeni!
ANDREI BREABĂN,
scriitor şi jurnalist, membru UZPR
Comentarii