În această perioadă, evoluţia leului este legată, mai ales, de nivelul aversiunii faţă de risc din pieţele internaţionale şi mai puţin de situaţia economică şi politică locală.
Piaţa valutară a luat în calcul creşterea ratei anuale a inflaţiei din mai la 10,85%, de la 10,71% în aprilie, încă de la prezentarea Raportului BNR asupra inflaţiei prezentat la jumătatea lunii trecute.
Cu acel prilej, guvernatorul BNR preciza că preţurile vor „creşte până prin iulie. Nici noi nu ştim exact. Sunt mulţi factori. Probabil că se duce până la 11%”.
Astfel, datorită atenţiei arătate de banca centrală, leul face faţă crizei politice şi intrării în stagflaţie şi la limita recesiunii economice, cu o creştere de 0% în primul trimestru, conform ultimelor date prezentate de INS, în special consecinţă a reducerii consistente a consumului.
Săptămâna trecută, cursul euro a scăzut de la 4,2436 lei, la începutul ei, la 4,2353 lei, la sfârşitul ei, după creşterea de joi la 4,2390 lei. Tranzacţiile de vineri s-au realizat în culoarul 4,234 – 4239 lei.
Rămâne de văzut cum vor reacţiona dealerii bancari la noua propunere de prim ministru prezentată de preşedintele Dan, venită după ce Eugen Tomac a renunţat la mandatul primit acum circa două săptămâni, şi care poate provoca o scindare a PNL.
Piaţa monetară a rămas stabilă, în ciuda loviturii primite din partea Consiliului Concurenţei, care a acuzat de rele practici cele 10 bănci ce formează „coşul” folosit de BNR pentru a anunţa indicii ROBOR.
La sfârşitul săptămânii, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut din nou la 5,91 la 5,92% iar cel la 12 luni s-a stabilizat de la începutul lui martie la 5,97%.
Hotărârea luată joi de BCE de a majora dobânda de politică monetară, cea pentru facilitatea de depozit, de la 2 la 2,25%, prima creştere decisă din septembrie 2023, a avut darul de a aprecia uşor euro, care a urcat la sfârşitul săptămânii la 1,1557 – 1,1590 dolari şi a închis în piaţa americană la 1,1569 dolari. Majorarea a venit în condiţiile în care inflaţia din zona euro depăşeşte pragul de 3%, peste ţinta de 2% a BCE, ceea ce deschide drumul pentru alte două noi creşteri, conform analiştilor.
În piaţa locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5565 lei, la începutul săptămânii, la 4,5194 lei, la sfârşitul ei.
Media francului elveţian a fluctuat între 5,6717 şi 5,7073 lei, cea de vineri fiind stabilită la 5,6813 lei. Lira sterlină a scăzut la sfârşitul săptămânii de la 6,0714 la 6,0646 lei, faţă de 6,0676 lei, la începutul ei.
După scăderea de joi la un minim de 4.023 dolari/uncie metalul galben a recuperat la sfârşitul săptămânii terenul pierdut şi a urcat la 4.169 – 4.247 dolari/uncie, iar preţul gramului de aur a urcat de la 597,8799 lei la 613,6642 lei, în scădere faţă de începutul săptămânii când gramul s-a situat la 628,8126 lei.
La sfârşitul săptămânii, bitcoin se tranzacţiona în culoarul 64.198 – 64.659 dolari, faţă de un minim de circa 60.500 dolari atins marţea trecută. Ethereum fluctua între 1.669 şi 1.688 dolari, după ce a scăzut la jumătatea săptămânii aproape de pragul de 1.600 dolari.
Comentarii