Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politici Etnice şi Libertatea Conştiinţei (DESS) a publicat oficial lista organizaţiilor religioase interzise pe teritoriul Ucrainei din cauza afilierii la centre religioase străine considerate ostile. Pe primul loc figurează Mitropolia Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Patriarhia Moscovei).
Decizia afectează direct 127 de parohii ortodoxe în care se slujeşte în limba română, majoritatea situate în regiunile istorice româneşti Transcarpatica, Cernăuţi (nordul Bucovinei) şi Odesa (sudul Basarabiei), arată pe pagina sa de socializare activistul Anatol Popescu.
Potrivit unei analize juridice citate de Anatol Popescu, includerea în listă atrage consecinţe grave:
-interzicerea continuării activităţilor religioase;
-restricţionarea sau confiscarea lăcaşurilor de cult, imobilelor şi terenurilor;
-încetarea dreptului de folosinţă permanentă a terenurilor;
-posibilitatea lichidării judiciare a parohiilor;
-interzicerea oricărei legături canonice cu centrul de la Moscova.
Statul ucrainean încurajează trecerea acestor parohii româneşti la Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PTU), nou creată în 2018, mai spune Popescu, care consideră că, în acest scop, în 2024 a fost blocată deliberat înregistrarea Organizaţiei religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, iniţiată de mai multe parohii. Unul dintre fondatori, av. Eugen Patraş (originar din nordul Bucovinei), a primit interdicţie de intrare în Ucraina pe 3 ani din partea SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei – n.red.).
Anatol Popescu mai vorbeşte şi de presiuni suplimentare asupra clerului român, arătând că mai mulţi preoţi au fost mobilizaţi forţat. Cel mai recent caz – părintele Nicolae Zeciu de la Biserica „Sf. Arh. Mihail” din satul Erdec-Burnu/Utkonosivka (reg. Odesa), ridicat de pe 17 octombrie direct de la volanul maşinii personale.
„Este vorba de comunităţi româneşti care slujesc în limba strămoşească de sute de ani – unele biserici au fost ridicate încă din perioada Principatelor Române Unite, cu decenii înainte de existenţa statului ucrainean modern” subliniază Anatol Popescu.
Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut până în prezent PTU şi condiţionează orice pas de garantarea dreptului comunităţii româneşti din Ucraina la slujbe în limba română şi la o structură ecleziastică proprie.
Comunităţile româneşti din Ucraina urmăresc cu îngrijorare evoluţia situaţiei, în contextul în care cele 127 de parohii riscă să rămână fără lăcaşuri de cult sau să fie forţate să treacă la o jurisdicţie pe care nu o recunosc canonic. (N.B.
Comentarii