Din zodia ciumei, în zodia coronavirusului (31)

De la comedie, la pandemie

Angajare. Un bărbat ajuns şomer în urma crizei provocate de Covid-19 a încercat să se angajeze figurant pe platoul de filmare al unui film istoric. – Sunt frânt, ieri am călărit, pentru probe, toată ziua! povesteşte el unui prieten. – Şi te-au angajat? – Deocamdată, numai calul…

„Covidivorţ”. Un nou sindrom este în plină extindere în ţările apusene: divorţul ca urmare a incompatibilităţilor de cuplu – până atunci mascate ori ignorate – exacerbate de prea lunga carantină provocată de pandemie. Psihologii care studiază acest fenomen atrag atenţia că la baza acestor separări nu stau motivele „clasice” ale divorţului: infidelitatea conjugală, raţiuni de ordin financiar-material etc. Aici sunt invocate: plictisul, „epuizarea amoroasă”, diferenţele privind hobby-urile, împărţirea sarcinilor domestice, conflictele privind folosirea telecomenzii tv şi altele asemenea.

Degeaba. Cât de greu este să stai degeaba! Abia acum îi înţeleg pe asistaţii social.

Etape. „Pentru a cuceri o femeie, trebuie, înainte de toate, să-i placi…, s-o impresionezi cu ceva. Apoi s-o dezbraci, după care să găseşti modalitatea de a o îmbrăca la loc. În cele din urmă – ca să te şi lase să pleci – trebuie s-o enervezi, s-o superi cu ceva.” (Jean Giraudoux)

Masca. Iată etimologia şi „istoria” unui accesoriu devenit indispensabil în vremuri de pandemie. În secolul al XVI-lea, cuvântul mască este întâlnit mai frecvent în limba italiană: maschera (mască), provenind dintr-un radical din latina vulgară, maska (negru), cu semnificaţia „mască”; de asemenea „vrăjitorie” (în limba occitană), „duh”, „demon”. În lumea iberică, cuvântul „maskera” însemna „punct negru, pată”, de unde acesta a căpăta sensul de rimel. Acesta este folosit şi în aragoneză, navară şi valenciană, în Insula Mallorca sau în limba portugheză. O altă ipoteză lingvistică consideră că acest cuvânt este preluat din limba arabă, maskh, cu sensul „denaturare”, ”„aţă falsă”, ipoteză care nu este acceptată de unii lingvişti. În Egipt, în timpul Vechiului Imperiu, se obişnuia practica modelării unei măşti pe chipul decedatului. Soţiei lui Nero, Popea, îi este atribuită folosirea, pentru prima oară, a acestei măşti, pe care a inventat-o pentru a feri delicateţea tenului ei de bronzul şi căldura soarelui, devenind astfel şi un accesoriu monden. În secolul al XVII-lea, masca a început să fie considerată un dispozitiv de cochetărie feminină, folosit chiar şi de doamna de Sévigné. În majoritatea cazurilor, masca avea o căptuşeală de catifea neagră, iar femeile o puneau pe faţă pentru a se proteja de soare sau de frig.

Puţin câte puţin, masca tragică va reprezenta expresia sentimentelor umane.

Pe de altă parte, masca a fost un accesoriu nelipsit în primele comedii ale lui Moliere. (Dan Toma Dulciu)

Mona. „Despre asistenta care compune eticheta acestuia nici nu se mai discută… Este atât de populară încât au apărut şi bancuri pe seama ei. Ba chiar şi filmuleţe virale pe reţelele de socializare. Atât de populară este Mona încât la o simplă căutare pe Google despre spirt, Mona apare în primele rezultate, zâmbitoare şi relaxată, cum o ştiu românii dintotdeauna. Atât de reuşită este celebra etichetă a spirtului Mona, încât este greu să nu te întrebi cine este oare în viaţa reală? Care a fost povestea ei? Este din România? Este asistentă, aşa cum apare pe etichetă? Sau este vreun fotomodel care şi-a împrumutat imaginea fără să aibă idee ce notorietate va atinge peste ani? Dornici şi curioşi să aflăm răspunsurile, am trimis mai multe întrebări în acest sens celor de la SC Scandic Distilleries SA. După o lună de aşteptare şi semne timide despre posibilitatea trimiterii unor răspunsuri, reprezentanţii «uneia dintre cele mai mari şi moderne distilerii din Europa» (afacere condusă de fraţii Ioan şi Viorel Micula) au preferat să păstreze secretele pentru ei. Glumind puţin, secretomania din jurul acestui produs te poate face să te gândeşti că tainele asistentei Mona sunt tratate ca un secret de stat. «Mulţumindu-vă pentru interesul acordat produsului nostru şi cerându-ne scuze pentru întârziere, vă informăm că, din motive care ţin de confidenţialitate şi de politica firmei, nu dorim să comentăm asupra subiectelor abordate de dv. Vă mulţumim mult pentru înţelegere» a fost reacţia venită de la departamentul de marketing al celor de la SC Scandic Distilleries SA” (Evz.ro)

Relaxare. Trei buni prieteni de pahar, îşi dau – în fine! – întâlnire la restaurant, după „relaxarea” măsurilor de carantină. După ce-şi numără atent banii, comandă: – Chelner, adu-ne o sticlă de coniac, trei baterii de vin şi câte un mititel. Vino cu toată comanda odată, ca să nu te osteneşti inutil! – Eşti nebun!? exclamă unul dintre ei. Ce naiba facem cu atâta mâncare?

Rezolvare. Ea, zâmbitoare, intrând în dormitor cu un DVD frumos ambalat: – Uite, iubitule, am găsit, în sfârşit, versiunea integrală a ariei „Nessun dorma”! Acum putem s-o facem la nesfârşit!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: