Care e sfântul ocrotitor al familiei voastre? – am întrebat-o pe o doamnă din Beograd.
– Sfântul Gheorghe şi Sfântul Luca.
– Pentru ce doi?
– Sfântul Gheorghe este vechea slavă (hram) a părinţilor noştri, iar pe Sfântul Luca îl prăznuim fiindcă mi-a scăpat soţul de prizonierat. Pe timpul ocupaţiei, când austriecii îmi duceau soţul la închisoare ca mai apoi să-l interneze în lagăr, am căzut jos plângând şi trei ceasuri m-am rugat Sfântului Luca – fiindcă era pomenirea lui –, făgăduind că îl voi slăvi la fel ca pe Sfântul Gheorghe dacă soţul meu o să fie eliberat. M-am rugat cu nădejde când nu era nădejde pentru nimeni – şi pe când eu încă eram îngenuncheată la rugăciune, după trei ceasuri, soţul meu a venit acasă liber.
Vezi că Viu este Dumnezeul nostru şi că ajută celor care se roagă Lui? Încearcă şi tu, cu credinţă şi cu nădejde.
(Episcopul Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 2, Editura Sophia, Bucureşti, 2003, p. 266)
Comentarii