Pirateria maxi-taxi – metodă eficientă de a pune bețe în roate traficului civilizat,

    În lipsă de norme legislative precise și coerente, fenomenul este tolerat (cu prea mare larghețe) de autorități > Numai într-o lună de zile, TASA Suceava, care aduce venituri consistente bugetelor locale și celui consolidat al statului, pierde circa 840 de milioane de lei vechi > Șeful de exploatare al acestei firme pune la dispoziția autorităților interesate numerele de înmatriculare ale „piraților” > Șeful ARR Suceava invită aceleași autorități la poarta instituției pe care o conduce, pentru a vedea pe viu fenomenul

Pirateria maxi-taxi în județul Suceava atinge cote îngrijorătoare. Acestea pun în pericol siguranța doritorilor unor astfel de servicii, a traficului, ca să nu mai vorbim de profitul unor operatori de transport care lucrează cinstit, plătind taxe și impozite cu duiumul unui stat neputincios în a le proteja zi de zi afacerea. Cine pierde? Unu: cetățeanul, care nu știe la ce pericole se expune apelând la serviciile unor așa-zis transportatori pentru care siguranța călătorilor e invers proporțională cu cea a buzunarului propriu. Doi: transportatorii legali. Trei: statul, al cărui buget e văduvit de importante contri-buții, prin neîncasarea taxelor și impozitelor aferente. Patru: noi toți, mai precis legea în sine, ordinea de drept, perpetuarea practicilor de piraterie în acest domeniu, dar mai ales necombaterea lor fermă, inculcând, la nivelul mentalului colectiv, ideea strălucită, dar stupidă, că totul e posibil, iar punerea în pericol a traficului, a sănătății și vieții călătorilor, sustragerea de la plata datoriilor către stat ar face parte dintr-o „tradiție” ancestrală, care spune că românașul – tatăl micii ciupeli și mama improvizațiilor pe post de expediente – e șmecher și se descurcă în orice situație.

 

Cine câștigă?… Transporta-torul ilegal, a cărui afacere, făcută empiric, după ureche, prosperă de n-are încotro, la fel cum crește părul de pe broască; cetățeanul, care pune cu istețime sumedenie de mărunței la un ciorap găurit; societatea in integrum, timpul și banii economisiți însem-nând nimic altceva decât o mai mare viteză spre o înfloritoare civilizație a haosului, a anor-malității. Cam ăsta e câști-gul… La ora actuală, în județul Suceava, odată cu decapitarea binevenită, de altfel, a trans-portului de călători cu mijloa-ce maxi-taxi în municipiul reședință, nesănătos, emina-mente ilegal (aduceți-vă amin-te de câte ori vi se dădea bilet în maxi-taxi și recunoașteți de câte ori vi se dă în momentul de față, ca să nu mai vorbim de atitudinea șoferilor față de călători și ceilalți participanți la trafic), dar public, obice-iurile proaste se păstrează, mai ales dinspre oraș spre comunele limitrofe și vice-versa. Zilnic, zeci de posesori de maxi-taxi fac curse ilegale, într-o goană nebună după bani ușor câștigați, profitând de foamea de chilipir a unora sau de graba propriu-zisă a altora. Și unii, și alții se înghesuie ca sardelele în aceste mijloace de transport, care îi duc la des-tinație în condiții din cele mai neadecvate. Barabulele – ce-tățeni (cetățenii-barabule?) plătesc fără să stea pe gânduri, nu tocmai puțin, dar mai puțin decât ar plăti transportatorilor cu acte în regulă, pentru a se urca în aceste autovehicule cu capacitate de 8 +1 și a călători în condiții de… 1+20. Zilnic, în locuri fixe, cum ar fi în Suceava, Piața Mare, Uzina electrică, Mobila – George Enescu, pentru a enu-mera doar câteva dintre ele, șoferii acestor mijloace de transport își așteaptă răb-dători clienții, chiar sub nasul autorităților. Care fie se fac că nu observă nimic, fie chiar nu au ce le face. Milioane de lei noi se rulează zilnic, ruinând afacerea transportatorilor cu licență. S-ar crede că „ilegaliștii” își derulează biznisul ascunși, în mare grabă, fără să prindă de veste autoritățile. Eronat, totul e la vedere, ba chiar la ralanti, pentru că niciunul dintre transportatorii ilegali nu va porni la drum fără… prietenul cel mai bun: mașina plină ochi de clienți-barabu-le. Am stat de vorbă cu șeful de exploatare de la TASA Su-ceava, dl ing. Cosmin Pintilie, despre ce înseamnă, din punc-tul de vedere al Atlassib – so-cietatea mamă –, existența acestei concurențe neloiale. „În ultima vreme, afacerea de gen a proliferat, înmulțindu-se fără precedent transportatorii ilegali. Din Suceava pleacă înspre comune și invers, în disprețul celor care fac transport legal de persoane, zeci de curse. Pentru TASA Suceava, la o estimare sumară, asta înseamnă, pe cele 35 de trasee pe care le avem, o pagubă de mai mult de 840 de milioane de lei vechi pe lună. Au existat câteva încercări ale autorită-ților de a stopa fenomenul, au fost câteva colaborări ale di-verselor instituții – Poliție, ARR, Garda Financiară, RAR – dar rezultatele se văd prea puțin. Oricum, trebuie făcut ceva pentru că așa nu se mai poate. Activitatea noastră riscă să fie sufocată de practicile nelegale ale acestor așa-zis transporta-tori, care nu asigură nimic, nici persoanele, nici bagajele acestora, oferind condiții ca în Papua Guinee! Ei nu plătesc nimic statului, în timp ce noi ne achităm de datoria fiscală și de orice alte taxe destinate municipalității și județului. Nu e corect. Ar trebui pus pi-ciorul în prag. Ar trebui insti-tuite controale, la care să par-ticipe și reprezentanții trans-portatorilor legali, care cu-nosc cel mai bine situația din teren, pentru că se confruntă zilnic cu ea. Noi punem, în eventualitatea în care pe cineva interesează, la dispoziție, înregistrări video, chiar cu nu-merele de înmatriculare ale piraților!…”. Șeful ARR Suceava, ing. Iulian Angheluș, inițiatorul, anul acesta, al unui protocol între instituția pe care o conduce, IPJ, RAR, Garda Finan-ciară și DGFP Suceava pentru evaluarea și combaterea feno-menului pirateriei în trans-portul de persoane: „Este vor-ba de o practică total nocivă din mai multe puncte de vedere. Nocivă traficului, no-civă populației, nocivă statu-lui, siguranței pe drumurile publice. Consider că, la ora actuală, se face prea puțin pentru combaterea fenome-nului, nu din rea-voință, ci mai ales pe fondul unui vid le-gislativ. Nu prea ai ce să-i faci acelui pirat în momentul în care să zicem că îl prinzi. Din punctul de vedere al ARR, competența acestei instituții pe care o conduc intervine doar la mașinile mari, de peste 3 tone și jumătate. Dar, vorbind în principiu, trebuie stopată pirateria de care facem vorbire. Ar trebui să existe legi. Deocamdată, nu ai pâr-ghiile necesare să-l oprești pe transportatorul ilegal. El îți va spune că și-a luat în mașină mătușa, cumnatul, mama cumnatului, tot familionul, dacă vreți. În momentul de față, potrivit legii, poți doar, dacă vei constata că omul face transport de persoane în mod repetat, sustrăgându-se de la obligațiile legale, să-i ridici certificatul de înmatriculare și să-i suspenzi permisul pe o perioadă de trei luni. Să-i ve-rifici starea tehnică, dacă ești abilitat, și să-i dai amenzi. Trebuie făcut altceva, care să meargă până confiscarea mijlocului de transport cu aju-torul căruia se încalcă legea. Să existe o lege cu trimiteri precise, cu sancțiuni precise și cât mai drastice pentru cei care o încalcă. Apreciez ca pe un insucces personal cvasie-șecul protocolului pe care l-am inițiat. Trebuie făcut mai mult și am de gând să mă adresez prefectului în exercițiu, pen-tru a-i cere sfatul și ajutorul în eradicarea acestei probleme ce ne privește pe toți. În altă ordine de idei, invit structurile specializate la poarta ARR, pentru a vedea pe viu fenomenul pirateriei ma-xi-taxi”. Am luat legătura și cu SPR Suceava, al cărui reprezentant, insp. Anca Iacob, ne-a decla-rat: „Noi ne facem și ne vom face datoria de câte ori suntem solicitați, aplicând întocmai prevederile legale”. Dinspre RAR, aceeași concluzie: vid legislativ. Ar mai fi structuri statale abilitate în controlarea feno-menului, și ne referim la Garda Financiară și Serviciul de Investigare a Fraudelor din IPJ. Din păcate, nivelul cu care sunt obișnuite să „lupte” (unul mare, desigur) aceste structuri face ca scopul lor pe linie de piraterie maxi-taxi să fie considerat pescuit de plevușcă. În consecință, activitatea de gen poate fi considerată… vidă. În loc de concluzie, până când cei îndrituiți se vor gândi să-și exercite puterea cu care au fost învestiți în crearea unui climat social de normalitate (ori vidul legislativ să fie „um-plut” cu norme coerente), pirateria maxi-taxi va continua să pună bețe în roate traficului, afacerii cinstite a transportatorilor legali și, nu în ultimul rând, bugetului de stat. PS. Spuneam, mai sus, că tocmai statul ar trebui să le protejeze transportatorilor legali afacerea. Așa e în toată lumea civilizată. Statul pretinde bani, îi încasează, se folosește de ei, dar oferă în schimb protecție garantată. La noi, bolnav de supra-structuri, de organisme, agenții și autorități menite a între-ține un pospai de legalitate, statul îți cere, te jupoaie dacă nu-i dai, dar îți oferă în schimb… praful de pe tobă. Sculă pe care o bat cu conștiinciozitate europeană, din toate pozițiile, mulți din vârful ierarhiilor acestor structuri, lunar și trimestrial, pentru a atrage atenția asupra eficacității lor: suntem la datorie, luptăm și implementăm. Și ne luăm, pentru că merităm, salarii grase.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: